„PENTRU TANGO, E NEVOIE DE DOI“
Relatiile rom�no-ruse, cu un diplomat cu expertiz� �n R�zboiul Rece
• ambasadorul Rusiei la Bucuresti a efectuat o vizit� �n Neamt la invitatia presedintelui CA de la Mecanica Ceahl�u • „Avem relatii economice puternice cu Rusia de peste 25 de ani, iar trendul �n ultimii ani este unul ascendent“, a declarat Marius Munteanu, directorul firmei Mecanica Ceahl�ul • „Mama mea avea mobil� din Rom�nia anilor ‘60. A �ntretinut-o deoarece era mobil� de cea mai bun� calitate. Acum livr�rile �n acest domeniu au sc�zut drastic. De ce?“, a spus, la Piatra Neamt, Excelenta Sa, Alekxander Anatolievici Ciurilin • Excelenta Sa, Alekxander Anatolievici Ciurilin, ambasadorul Federatiei Ruse la Bucuresti, s-a aflat pentru dou� zile �n Neamt �n ceea ce s-a dorit a fi „o vizit� de cercetare“, la invitatia lui Marius Munteanu, presedintele Consiliului de Administratie al SC Mecanica Ceahl�u. �nsotit de presedintele Camerei de Comert Rom�no-Ruse, Mihai Macsim, ambasadorul a punctat c�teva dintre zonele care ar putea fi redeschise �n cadrul cooper�rii economice si culturale bilaterale. Oficialul rus a creionat o palet� larg� de posibilit�ti, merg�nd de la turism obisnuit sau cu accente religioase la �ntreprinderi mixte rom�no-ruse, deschidere cultural�, investitii �n infrastructur�, transport etc. O cooperare care ar putea �nsemna ceva mai mult dec�t o simpl� vizit� de tatonare pentru Mecanica Ceahl�u si pentru partea de nord a t�rii.
Sem�n�tori pentru Rusia Ambasadorul Ciurilin a f�cut o vizit� la Mecanica Ceahl�u, cel mai mult timp petrec�ndu-l �n parcul de utilaje de la intrarea �n firm�. I-au fost prezentate �n detaliu performantele tehnice ale utilajelor expuse, manifest�nd un real interes pentru productia de masini agricole. Presedintele Marius Munteanu a declarat: „S�ntem foarte �nc�ntati si onorati de vizita ambasadorului la �ntreprinderea noastr�. Mecanica Ceahl�u este un mare produc�tor de utilaje agricole si cel mai mare exportator rom�n pe piata rus� �n acest domeniu. Relatiile noastre cu Federatia Rus� vor reprezenta punctul de plecare si pentru alte activit�ti. Avem potentialul tehnic pentru agricultura rus�, cunoastem si �ntelegem cerintele fermierilor din aceast� tar� si putem �mbun�t�ti, �n acest fel, relatiile economice dintre Rom�nia si Rusia. Pe de alt� parte, si noi consum�m gaz metan sau otel de cea mai bun� calitate, din Federatia Rus�, astfel �nc�t avem motive serioase s� ne repunem pe pozitie si s� re�nnod�m relatiile. Avem relatii economice puternice cu Rusia, livr�ri, s�ntem �n plin� activitate si trebuie s� fim acolo c�nd este nevoie. S�nt optimist si cred c� se vor dezvolta �n cel mai scurt timp si �n conditii avantajoase pentru ambele p�rti. Noi avem relatii comerciale cu Rusia de peste 25 de ani, iar trendul �n ultimii ani este unul ascendent. Pot chiar s� mentionez c� �n ultimii 3 ani volumul v�nz�rilor a dep�sit 1 milion de euro pe an. Export�m toat� gama de masini agricole, dar �n special sem�n�tori“.
„Nici o tar� din Europa nu poate spune c� Rusia exercit� presiune politic� pe furnizarea de energie“
Rep: Care ar fi domeniile de afaceri posibil de abordat �n comun cu firmele din judetul Neamt?
E.S. Alekxander Ciurilin: Cred c� exist� perspective importante. Consider c� ar fi bine s� se continue �n directiile unde deja exist� experient� si baz� practic�. Am vizitat Mecanica Ceahl�u, si am v�zut modele de utilaje pentru agricultur� foarte moderne, multe cu piat� bun� pe teritoriul Federatiei Ruse, at�t �n gospod�riile particulare, c�t si �n fermele din regiunea Rostov, Saratov, Voronej, etc. Rezerva o v�d �n l�rgirea sferei de piat� spre zone ca Lipetk sau Voronej. Av�nd �n vedere buna reputatie a produc�torilor de utilaje tehnice pentru agricultur�, din Rom�nia, ne-am putea g�ndi la o productie �n comun pe teritoriul Federatiei Ruse. Nu e o problem� a zilei de m�ine, dar la Mecanica Ceahl�u ne-am putut convinge, am observat un nivel �nalt tehnologic al productiei. Consider c� reprezentantii conducerii g�ndesc �n avans si se preocup� pentru asimilarea unor produse moderne, performante, iar acest lucru este benefic si pentru agricultorii rusi. Procesul de productie e astfel mai eficient si mai profitabil. Posibilitatea productiei �n comun a acestor utilaje �n Federatia Rus� ar fi o linie de perspectiv�. Cu prefectul de Neamt am avut un schimb consistent de opinii si s-a trasat o directie de dezvoltare a colabor�rii noastre care solicit� o preg�tire minutioas�. Tinutul Neamtului este bogat spiritual, s�nt foarte multe m�n�stiri, biserici vechi; ne-am g�ndit c� firmele de turism de la noi ar putea �ncerca rute care s� includ� aceste vestigii istorice. Avem aceeasi credint�, s�ntem ortodocsi. Ar fi cazul s� re�nnod�m cooperarea �n turism pentru tineri �n zona Dur�u, pentru schi. �n anii ‘87-’88 foarte multi turisti de la noi veneau special la Dur�u pentru acest lucru. Un turism bine organizat este o ramur� foarte profitabil� pentru economia national�.
Frumoasele Moscovei nu mai au pardesie rom�nesti Rep.: �n ultimii ani, Federatia Rus� s-a implicat tot mai mult �n economia rom�neasc�. Se furnizeaz� gaz metan, c�rbune, dar au si fost cump�rate Aluminiu Slatina, Oteluri Speciale T�rgoviste, Resita, Teleajenul. Care s�nt urm�toare directii de cooperare?
A.C.: �n prezent, volumul reciproc de schimburi se cifreaz� la 5 miliarde de dolari, o cifr� destul de important�. �n marea majoritate livr�rile se concentreaz� pe gaze, titei, c�rbuni dar sporesc si livr�rile rom�nesti pe piata rus�. S�nt si eu responsabil �ntr-o oarecare m�sur� pentru dezvoltarea relatiilor dintre t�rile noastre, s�nt bucuros de asta, dar consider c� trebuie imprimat un alt ritm. S� v� explic de ce: volumul livr�rilor din Rusia �n Rom�nia este sensibil mai mare dec�t cel al livr�rilor din Rom�nia �n Federatia Rus� (90% din volumul schimburilor - n.n). Acest dezechilibru trebuie lichidat deoarece fr�neaz� dezvoltarea �n continuare. Am spus c� economia rom�neasc� trebuie atras� mai activ la livr�rile de produse �n Rusia. Foarte des dau acest exemplu: mama mea avea mobil� din Rom�nia anilor ‘60. P�n� la sf�rsitul zilelor sale a �ntretinut-o, ca s� o p�streze c�t mai mult timp, deoarece era mobil� de cea mai bun� calitate. Acum livr�rile �n acest domeniu au sc�zut drastic. Altfel spus, c�nd eram mai t�n�r toate fetele din Rusia purtau pardesie din Rom�nia. Fetele au r�mas, dar poart� pardesie din alte t�ri. Pentru ce?! Nu pot s� �nteleg ce s-a �nt�mplat. Acelasi lucru este, de exemplu, cu produsele rom�nesti din industria farmaceutic�, ori �nc�lt�minte. Unde s�nt? Piata rus� era plin� de produse rom�nesti de bun� calitate, iar 50% din unit�tile de pompare erau importate din Rom�nia. Constructorii de masini din Rom�nia ar trebui s� revin� pe piata rus�, pentru c� aceast� parte a relatiilor economice este foarte important�. Din partea noastr� exist� un mare interes pentru organizarea de productie �n comun. Acest gen de colabor�ri s�nt si �n investitiile noastre de la Slatina sau T�rgoviste. Cu eforturile comune a inginerilor rusi si administratorilor rom�ni, aceste uzine au fost repuse pe picioare, au devenit profitabile, iar unele produse chiar au dep�sit standardele Uniunii Europene. (...) Care ar fi perspectivele? Eu v� pot spune doar p�rerea mea proprie, nu ca baz� generalizant�. �n prezent, relatiile economice s�nt promovate de persoane energice, tinere, inteligente, uneori nevoite s� ia o hot�r�re din mers. Nu noi hot�r�m pentru ei. Eu doar pot s�-i sf�tuiesc, nu s� impun nici p�rtii rom�ne, nici celei rusesti. Exist� oportunit�ti de productie mixte, �n diverse ramuri, �n constructia de masini, a masinilor pentru industria textil�, de creare a unor �ntreprinderi mixte. S-a vorbit despre participarea capitalului rusesc la reconstructia obiectivelor energetice construite cu asistent� rus�. Dar trebuie s� �l citez pe presedintele american Regan care spunea c� pentru a dansa tango, este nevoie de doi. Dac� dumneavoastr� vorbiti de dezvoltarea relatiilor economice, aici e vorba de dou� p�rti. Unde vor fi oamenii nostri de afaceri este un avantaj reciproc, acesta va fi punctul fierbinte de dezvoltare a relatiilor comune bilaterale.
„C�nd statele occidentale au trecut la realizarea planului scutului rachetelor de croazier�, noi nu am folosit nici o presiune energetic�“
Rep.: Excelenta voastr�, Rusia este o tar� cu o expertiz� semnificativ� �n domeniul energiei. Teza de doctorat a presedintelui Putin se refer� la planificarea strategic� a resurselor minerale �ntr-un climat de business impredictibil. �n aceast� perspectiv�, s-a discutat despre interesul Gazprom fat� de Romgaz, ca si de construirea unui depozit de gaz metan la M�rgineni, Neamt. V� rog s� comentati.
A.C.: Problematica interactiunii �n domeniul energetic nu este numai �n economia mondial�, ci si �n politica mondial�. S�nteti martori si stiti ce proiecte si ce patimi s�nt �n acest domeniu. �n Federatia Rus� exist� colective importante de oameni care se ocup� de extractia, transportul si prelucrarea produselor purt�toare de energie. Rusia este un mare produc�tor de c�rbune, petrol si alte produse energetice si, numai la nivel intern, este un consum mare de c�rbune, de titei, turb�. Rusia are o capacitate important� de productie �n domeniu, furnizeaz� circa 50% din gazul UE. Nu e de mirare c� presedintele Putin este un mare specialist �n domeniul energiei si se preocup� de domeniu. Acesta �si prezint� deschis opiniile referitor la acest subiect, dar dezvoltarea este asigurat� si de alti reprezentanti ai mediului de afaceri rus. Tema energiei este foarte discutat� �n economia mondial� si �n cea rus�, care este un mare exportator de hidrocarburi. Vreau s� subliniez faptul c� nu folosim acest fapt ca pe o arm� energetic�, ci numai pentru profit �n acest domeniu. Nici o tar� din Europa nu poate spune c� Rusia exercit� presiune politic� pe furnizarea de energie. C�nd statele occidentale au trecut la realizarea planului scutului rachetelor de croazier�, noi nu am folosit nici o presiune energetic�. Furnizarea de gaz se realizeaz� si functioneaz� pe principiul c� acela care livreaz� e interesat ca livrarea s� se fac� f�r� �ntreruperi, altfel capacit�tile de productie pot fi afectate. Geologul Alexandru Mironov, care a vizitat recent Rusia, a expus ziaristilor o �ntreag� teorie referitoare tocmai la acest lucru, dar nu am v�zut publicat nici un r�nd, nic�ieri. S�ntem interesati de livr�ri continue, iar acest lucru se face �n conditiile unei economii de piat�. Legat de �ntrebarea dvs., nu vreau s� v� mint, stiu doar c� tratativele continu�, dar nu as putea s� v� spun care este stadiul lor. S�nt multe aspecte de luat �n considerare, elemente comerciale, de infrastructur� etc. Dar ceea ce este foarte important, m� repet, este faptul c� totul functioneaz� dup� principiile economiei de piat�, trebuie s� existe c�stig reciproc; vreau s� spun c� �mpotriva propriilor interese nu va lucra nimeni.
CV, „pe scurt“ Foarte pe scurt, �ntre dou� �ntrevederi cu timpi de lucru deja dep�siti, Excelenta Sa Alekxander Anatolievici Ciurilin a precizat si c�teva elemente care puncteaz� o carier� diplomatic� impresionant�. A lucrat �n cadrul Ministerului de Externe, ca director al Directiei de documentare istoric�. Initial a trecut prin toate treptele ierarhice din domeniul diplomatiei si s-a preocupat „de diverse treburi“ �n Africa. A lucrat �n Aparatul Central al Ministerului de Externe Rus, duc�nd tratative de limitare a armamentului nuclear �n Europa, neproliferarea armelor nucleare, a fost sef al Directiei politico-militare a Ambasadei Uniunii Sovietice de la Washington, apoi ministru consilier la Coopenhaga. A devenit amabasador �n Rom�nia la 30 august 2006.
„Distantele si concurenta nu pot fi schimbate, taxele se pot modifica“ Ambasadorul s-a �nt�lnit cu oameni de afaceri din Neamt, �n frunte cu Mihai Apopii, presedintele Camerei de Comert si Industrie. Mihai Apopii a punctat faptul c� piata ruseasc� are o anumit� specificitate care, de multe ori, nu a fost �nteleas� de c�tre oamenii de afaceri din Rom�nia. „Este foarte important ce, c�t si cum se cere. P�n� nu participi la un t�rg, o expozitie, nu stii cum s� abordezi o relatie eficient. Rom�nia exporta �n ‘89 mobil� de peste 150 milioane de dolari pe an �n Federatia Rus�. Datorit� schimb�rilor economice din mediul de afaceri rom�nesc si a modului �n care se face comert �n Federatia Rus�, acum exportul de mobil� a sc�zut la 35 milioane de dolari pe an. Trebuie ref�cute leg�turile. Ne �mpiedic� s� dezvolt�m afacerile, deschiderea firmelor rom�nesti c�tre piata ruseasc�, pe care o abordeaz� cu team�, dar, ca s� fim corecti, si taxele vamale care s�nt de 30% - o valoare foarte mare �n cazul mobilei, dar si a altor produse. Distantele si concurenta nu pot fi schimbate, taxele se pot modifica“, a declarat Mihai Apopii.
|