Vadu R�u, descoperire epocal�?
• un profesor de istorie din Farca�a este convins c� a descoperit �n punctul Vadul R�u piese de piatr� similare celor de la T�rt�ria, Alba • este vorba despre t�bli�e de lut ars pe care s�nt �ncrustate semne grafice • la T�rt�ria, t�bli�ele respective au fost datate ca fiind realizate �ntre anii 4500-4300 �.e.n., adic� cu 1.000 de ani mai vechi dec�t cele mai vechi t�bli�e acoperite cu scriere cuneiform�, descoperite �n Sumer, pe teritoriul actualului Irak • Comuna Farca�a, printr-o descoperire arheologic� f�cut� de c�tre profesorul de istorie Dumitru Ioni��, �n punctul Vadu R�u, ar putea intra �n istoria marilor �nt�mpl�ri care dau peste cap teorii ce par „b�tute-n cuie“. Aceasta numai �n condi�iile �n care speciali�tii �n domeniu vor certifica cele sus�inute de c�tre dasc�lul din Farca�a, care al�tur� cele 300 de piese de piatr�, acoperite cu un strat de lut ars de la Vadu R�u, descoperirilor confirmate �tiin�ific, de la T�rt�ria, jude�ul Alba. „�nt�mpl�tor am descoperit o serie de piese de piatr�, de diverse forme �i dimensiuni, ce comport� relative similitudini cu t�bli�ele de la T�rt�ria, descoperite �n 1961, de c�tre regretatul arheolog Vlasa, �i care certific� existen�a unui «centru» de scriere protoliterar� pe teritoriul Rom�niei“, a declarat profesorul Dumitru Ioni��. C�t prive�te piesele scoase la lumin� de c�tre apele Bistri�ei pe un grind din Vadu R�u, acestea au atras aten�ia t�n�rului profesor din zon� prin forma lor deosebit�, precum �i prin semnele grafice �nscrustate, dup� spusele sale, �n stratul de lut ars ce acoper� piatra. „Pe t�bli�ele descoperite de muncitori, ultimele chiar �n iarna 2004-2005, s�nt incizate o serie de semne figurale abstracte. Asem�narea cu cele descoperite la T�rt�ria tocmai aici se produce. Asta m-a f�cut s� leg descoperirea de la Vadu R�u celei din Alba �i de aici ideea unui alt centru cultural, ce comport� un stadiu precursor al scrierii sumeriene datat� pe la 3300 �nainte de Hristos“, a afirmat profesorul Ioni��. Referitor la ob�r�ia acestor piese �n zona V�ii Bistri�ei, profesorul emite ipoteza: „�n zon� ar fi existat un atelier neolitic de confec�ionare a acestora �i prin diverse c�i ar fi fost, mai apoi, r�sp�ndite p�n� �n vestul Rom�niei, la T�rt�ria“. Afirma�ia sa ia de baz� num�rul pieselor, „la T�rt�ria descoperindu-se trei t�bli�e, pe c�nd la Vadu Ro�u trei sute, din care 120 comport�nd semne grafice“. Piesele descoperite la Dumitru Ioni�� se afl� �n proprietatea sa, al�tur�ndu-se altor piese cu valoare documentar� colec�ionate de-a lungul timpului.
„S�nt un pasionat colec�ionar de obiecte ce atest� documentar istoria V�ii Bistri�ei. Num�rul pieselor achizi�ionate se ridic� la 2.000 �i le p�strez cu sfin�enie“, a spus colec�ionarul, de�i ar fi interesat s� primeasc� un sprijin de specialitate �n alc�tuirea unui punct muzeistic, care s� fac� cunoscut� colec�ia sa. „Dac� cei autoriza�i �n domeniu m-ar �n�elege, ar accepta expunerea colec�iei �ntr-o loca�ie special� pentru accesul publicului, dar �n condi�ii de securitate maxim�, iar banii �ncasa�i s� intre �n bugetul localit��ii Farca�a“, a declarat profesorul Ioni��. Dintre piesele ce ar putea re�ine aten�ia iubitorilor de istorie, ce se afl� �n colec�ia profesorului Ioni��, am re�inut „sceptrul voievodal de ceremonial al lui �tefan cel Mare“, „clopotul de ceremonial al lui Petru Rare�“, „icoana lui Daniil Sihastru“, la care spune colec�ionarul s-ar fi �nchinat Marele Voievod �tefan �i multe altele.
Prin pasiunea sa de colec�ionar, profesorul Ioni�� nu pare �ns� s� fie agreat de c�tre colegii de breasl�, mul�i consider�ndu-l un aventurier. Se pare c� �i speciali�tii �n aheologie de la Complexul Muzeal Neam� nu prea s�nt interesa�i de descoperirea de la Vadu R�u. Totu�i, c� profesorul Ioni�� a descoperit ceva este de net�g�duit. Ce anume, urmeaz� ca �ntr-un viitor apropiat s� afl�m. „Unii spun c� prin activitatea mea ca istoric a� vrea s� le iau locul. Nu este adev�rat. Vreau s� se �tie c� istoria curge printre noi �i pentru a o observa trebuie s� fim aten�i la tot ce ne �nconjoar�. Acesta a fost �i motivul pentru care am dorit s� discut cu redac�ia Monitorului de Neam�, s� se afle despre ceea ce istoria locurilor ne semnaleaz� din c�nd �n c�nd, iar mie, consider�ndu-m� un «ales» al istoriei, mai mult ca la al�ii“, a mai afirmat profesorul Dumitru Ioni��.
T�bli�ele de la T�rt�ria - cea mai veche scriere?
�n 1961, arheologul Nicolae Vlasa a f�cut o descoperire epocal�, recunoscut� de unii str�ini, negat� de unii istorici din Rom�nia. �nc� se mai afirm� ca pl�cu�ele au fost puse acolo chiar de arheolog sau au fost aduse �n traist� de un negustor din Sumer!
Vlasa a g�sit un mare complex de cult �i schelete umane sf�r�mate. �ntr-o groap� cu materiale de tip Turdas au fost descoperite 26 de figurine de teracot�, trei figurine de alabastru �i trei pl�cu�e de lut ars. Dou� pl�cu�e au o scriere pictografic�, fiind mai vechi cu dou� milenii dec�t cele descoperite la Djemer-Nasr, Kis �i Uruk din Sumer, datate 3300 i.H. Profesorul Marco Merlini de la Roma afirm� c� „spiritualitatea danubian� este una dintre mamele culturii europene“. Mai categoric, doctorul Napoleon S�vescu din Statele Unite sus�ine c� spiritualitatea pelasgic� (dacic�, mai t�rziu) se afl� la originea civiliza�iei europene �i nu numai. Napoleon S�vescu a ridicat un monument la T�rt�ria pentru a marca vechimea scrierii de pe malul Mure�ului. Este un scris magic, la care aveau acces doar cei ini�ia�i. Morm�ntul �n care au fost g�site acele t�bli�e, a apar�inut probabil unui sacerdot. Aceasta reprezint� o descoperire extrem de importanta �ntruc�t t�bli�ele respective au fost datate prin metoda carbonului radioactiv ca fiind realizate �ntre anii 4500-4300 �.e.n., adic� cu 1.000 de ani mai vechi dec�t cele mai vechi t�bli�e acoperite cu scriere cuneiform�, descoperite �n Sumer, pe teritoriul actualului Irak.
Prin analogie cu pictogramele din scrierea sumerian�, cu care prezint� o asem�nare frapant�, tabli�ele de la T�rt�ria au fost descifrate. Citind �n sensul invers acelor de ceasornic, textul scris pe tabli�a rotund� este urm�torul: „4 NUN KA SA UGULA PI IDIM KARA I“, �n traducere „(De c�tre cele) 4 conduc�toare, pentru chipul zeului Saue, cel mai �n v�rst� (conduc�torul- patriarhul - sacredotul - preotul suprem, (�n virtutea) ad�ncei �n�elepciuni, a fost ars unul“. Adic� inscrip�ia ne vorbe�te despre ritualul mor�ii �i arderii unui sacerdot care �i-a s�v�r�it slujba �ntr-un anumit termen al conducerii sale. (Paul Laz�r Tonciulescu - „De la T�rt�ria la �ara Luanei“, pag. 9-15).
|