Monitorul de Neamt si Roman ziarul din judetul Neamt cu cei mai multi cititori
  Stiri azi     Arhiva     Cautare     Anunturi     Forum     Redactia  
AutentificareAutentificareInregistrare 
Calendar- Arhiva de Stiri Decembrie 2005
LMMJVSD
   1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031 
Stiri pe e-mail - Newsletter Monitorul de Neamt Newsletter
Nume:
Email:
Links - Link-uri catre site-uri utile Link-uri
 Judetul Neamt
 Video Production
 Cambridge
Optiuni Pagina Optiuni pagina
Adauga in Favorites Adauga in Favorites
Seteaza Pagina de start Seteaza Pagina de start
Tipareste pagina Tipareste pagina


























Monitorul de Neamt » Stiri Locale 5 Decembrie 2005
Tipãreste articolul - Varianta pentru imprimantã Trimite acest articol unui prieten  prin email
Vadu Rãu, descoperire epocalã?

Vadu R�u, descoperire epocal�?

• un profesor de istorie din Farca�a este convins c� a descoperit �n punctul Vadul R�u piese de piatr� similare celor de la T�rt�ria, Alba • este vorba despre t�bli�e de lut ars pe care s�nt �ncrustate semne grafice • la T�rt�ria, t�bli�ele respective au fost datate ca fiind realizate �ntre anii 4500-4300 �.e.n., adic� cu 1.000 de ani mai vechi dec�t cele mai vechi t�bli�e acoperite cu scriere cuneiform�, descoperite �n Sumer, pe teritoriul actualului Irak •

Comuna Farca�a, printr-o descoperire arheologic� f�cut� de c�tre profesorul de istorie Dumitru Ioni��, �n punctul Vadu R�u, ar putea intra �n istoria marilor �nt�mpl�ri care dau peste cap teorii ce par „b�tute-n cuie“. Aceasta numai �n condi�iile �n care speciali�tii �n domeniu vor certifica cele sus�inute de c�tre dasc�lul din Farca�a, care al�tur� cele 300 de piese de piatr�, acoperite cu un strat de lut ars de la Vadu R�u, descoperirilor confirmate �tiin�ific, de la T�rt�ria, jude�ul Alba. „�nt�mpl�tor am descoperit o serie de piese de piatr�, de diverse forme �i dimensiuni, ce comport� relative similitudini cu t�bli�ele de la T�rt�ria, descoperite �n 1961, de c�tre regretatul arheolog Vlasa, �i care certific� existen�a unui «centru» de scriere protoliterar� pe teritoriul Rom�niei“, a declarat profesorul Dumitru Ioni��. C�t prive�te piesele scoase la lumin� de c�tre apele Bistri�ei pe un grind din Vadu R�u, acestea au atras aten�ia t�n�rului profesor din zon� prin forma lor deosebit�, precum �i prin semnele grafice �nscrustate, dup� spusele sale, �n stratul de lut ars ce acoper� piatra. „Pe t�bli�ele descoperite de muncitori, ultimele chiar �n iarna 2004-2005, s�nt incizate o serie de semne figurale abstracte. Asem�narea cu cele descoperite la T�rt�ria tocmai aici se produce. Asta m-a f�cut s� leg descoperirea de la Vadu R�u celei din Alba �i de aici ideea unui alt centru cultural, ce comport� un stadiu precursor al scrierii sumeriene datat� pe la 3300 �nainte de Hristos“, a afirmat profesorul Ioni��. Referitor la ob�r�ia acestor piese �n zona V�ii Bistri�ei, profesorul emite ipoteza: „�n zon� ar fi existat un atelier neolitic de confec�ionare a acestora �i prin diverse c�i ar fi fost, mai apoi, r�sp�ndite p�n� �n vestul Rom�niei, la T�rt�ria“. Afirma�ia sa ia de baz� num�rul pieselor, „la T�rt�ria descoperindu-se trei t�bli�e, pe c�nd la Vadu Ro�u trei sute, din care 120 comport�nd semne grafice“. Piesele descoperite la Dumitru Ioni�� se afl� �n proprietatea sa, al�tur�ndu-se altor piese cu valoare documentar� colec�ionate de-a lungul timpului.
„S�nt un pasionat colec�ionar de obiecte ce atest� documentar istoria V�ii Bistri�ei. Num�rul pieselor achizi�ionate se ridic� la 2.000 �i le p�strez cu sfin�enie“, a spus colec�ionarul, de�i ar fi interesat s� primeasc� un sprijin de specialitate �n alc�tuirea unui punct muzeistic, care s� fac� cunoscut� colec�ia sa. „Dac� cei autoriza�i �n domeniu m-ar �n�elege, ar accepta expunerea colec�iei �ntr-o loca�ie special� pentru accesul publicului, dar �n condi�ii de securitate maxim�, iar banii �ncasa�i s� intre �n bugetul localit��ii Farca�a“, a declarat profesorul Ioni��. Dintre piesele ce ar putea re�ine aten�ia iubitorilor de istorie, ce se afl� �n colec�ia profesorului Ioni��, am re�inut „sceptrul voievodal de ceremonial al lui �tefan cel Mare“, „clopotul de ceremonial al lui Petru Rare�“, „icoana lui Daniil Sihastru“, la care spune colec�ionarul s-ar fi �nchinat Marele Voievod �tefan �i multe altele.
Prin pasiunea sa de colec�ionar, profesorul Ioni�� nu pare �ns� s� fie agreat de c�tre colegii de breasl�, mul�i consider�ndu-l un aventurier. Se pare c� �i speciali�tii �n aheologie de la Complexul Muzeal Neam� nu prea s�nt interesa�i de descoperirea de la Vadu R�u. Totu�i, c� profesorul Ioni�� a descoperit ceva este de net�g�duit. Ce anume, urmeaz� ca �ntr-un viitor apropiat s� afl�m. „Unii spun c� prin activitatea mea ca istoric a� vrea s� le iau locul. Nu este adev�rat. Vreau s� se �tie c� istoria curge printre noi �i pentru a o observa trebuie s� fim aten�i la tot ce ne �nconjoar�. Acesta a fost �i motivul pentru care am dorit s� discut cu redac�ia Monitorului de Neam�, s� se afle despre ceea ce istoria locurilor ne semnaleaz� din c�nd �n c�nd, iar mie, consider�ndu-m� un «ales» al istoriei, mai mult ca la al�ii“, a mai afirmat profesorul Dumitru Ioni��.

T�bli�ele de la T�rt�ria - cea mai veche scriere?
�n 1961, arheologul Nicolae Vlasa a f�cut o descoperire epocal�, recunoscut� de unii str�ini, negat� de unii istorici din Rom�nia. �nc� se mai afirm� ca pl�cu�ele au fost puse acolo chiar de arheolog sau au fost aduse �n traist� de un negustor din Sumer!
Vlasa a g�sit un mare complex de cult �i schelete umane sf�r�mate. �ntr-o groap� cu materiale de tip Turdas au fost descoperite 26 de figurine de teracot�, trei figurine de alabastru �i trei pl�cu�e de lut ars. Dou� pl�cu�e au o scriere pictografic�, fiind mai vechi cu dou� milenii dec�t cele descoperite la Djemer-Nasr, Kis �i Uruk din Sumer, datate 3300 i.H. Profesorul Marco Merlini de la Roma afirm� c� „spiritualitatea danubian� este una dintre mamele culturii europene“. Mai categoric, doctorul Napoleon S�vescu din Statele Unite sus�ine c� spiritualitatea pelasgic� (dacic�, mai t�rziu) se afl� la originea civiliza�iei europene �i nu numai. Napoleon S�vescu a ridicat un monument la T�rt�ria pentru a marca vechimea scrierii de pe malul Mure�ului. Este un scris magic, la care aveau acces doar cei ini�ia�i. Morm�ntul �n care au fost g�site acele t�bli�e, a apar�inut probabil unui sacerdot. Aceasta reprezint� o descoperire extrem de importanta �ntruc�t t�bli�ele respective au fost datate prin metoda carbonului radioactiv ca fiind realizate �ntre anii 4500-4300 �.e.n., adic� cu 1.000 de ani mai vechi dec�t cele mai vechi t�bli�e acoperite cu scriere cuneiform�, descoperite �n Sumer, pe teritoriul actualului Irak.
Prin analogie cu pictogramele din scrierea sumerian�, cu care prezint� o asem�nare frapant�, tabli�ele de la T�rt�ria au fost descifrate. Citind �n sensul invers acelor de ceasornic, textul scris pe tabli�a rotund� este urm�torul: „4 NUN KA SA UGULA PI IDIM KARA I“, �n traducere „(De c�tre cele) 4 conduc�toare, pentru chipul zeului Saue, cel mai �n v�rst� (conduc�torul- patriarhul - sacredotul - preotul suprem, (�n virtutea) ad�ncei �n�elepciuni, a fost ars unul“. Adic� inscrip�ia ne vorbe�te despre ritualul mor�ii �i arderii unui sacerdot care �i-a s�v�r�it slujba �ntr-un anumit termen al conducerii sale. (Paul Laz�r Tonciulescu - „De la T�rt�ria la �ara Luanei“, pag. 9-15).

Articol afisat de 6041 ori  |  Alte articole de acelasi autor  |  Trimite mesaj autorului
(Ion ASAVEI)
Adaugã comentariul tãu la acest articol Comentarii la acest articol:
Nu exist� nici un comentariu la acest articol
Stiri Locale Stiri Locale
Stiri Economie Stiri Economie
Stiri Social Stiri Social
Stiri Sport Stiri Sport
Stiri, informatii, cursul valutar, datele meteo, horoscop, discutii, forum.
Webdesign by webber.ro | Domenii premium
©2003-2006 Drepturile de autor asupra intregului continut al acestui site apartin in totalitate Grupul de Presa Accent SRL Piatra Neamt
Reproducerea totala sau partiala a materialelor este permisa numai cu acordul Grupului de Presa Accent Piatra Neamt.
Grupului de Presa Accent SRL - societate in insolventa, in insolvency, en procedure collective