Cronica unui sf�r�it de grev�
Se �mplinesc cinci zile de c�nd s-a �ncheiat cea mai mare „vacan�� de toamn�“ din istoria �colii rom�ne�ti, avut� de �col�rimea rom�n�, de la ciuma lui Caragea �ncoace, gra�ie celei mai mari greve a corpului didactic care a avut loc �n Rom�nia tot cam de atunci �ncoace.
Un an se �mpline�te de c�nd ucraineanul Iu�cenko a �mbr�cat caftanul portocaliu de pre�edinte, care acum a �nceput s� se uzeze vizibil pe la poale, m�neci �i, mai ales, pe la buzunare, pe unde circul� corup�ia mai des.
Pe la noi, nici n-a trecut bine anul �i cei care mai �njurau de mam�, la greu, acum �njur� portocaliul cu buzunarele cr�c�nate de at�ta buget dosit.
Revolu�ia portocaliului din noiembrie 2004 a st�rnit curiozitatea printre rom�ni �i, de atunci, pe l�ng� dictatura corup�iei, s-au pricopsit �i cu dictatura mediocrit��ilor.
Cadrele didactice �i-au abandonat �n strad�, acum o lun�, hanoracele portocalii de campanie, strig�nd acum de zor „Jos Guvernul“, cu speran�a ca m�car premierul T�riceanu s� cad�, �nainte ca bugetul s� fie schilodit iremediabil de cota unic� de impozitare de 16%.
�ntr-o curs� „care pe care“ timp de o lun�, Guvernul nu a cedat un leu pentru salariile dasc�lilor, dar nici dasc�lii nu au murit de dorul claselor �nghe�ate �i, �n deplin consens cu elevii, au lungit vacan�a acestora din var� �n decembrie cu �nc� o lun�.
Greva corpului profesoral, de departe cea mai grav� �i de amploare din istoria lor, s-a confruntat nu numai cu incapacitatea de dialog a guvernului, dar �i cu arogan�a acestuia, at�ta timp c�t premierul T�riceanu �i vicepremierul Pogea �i f�ceau de treab� prin str�in�tate, pentru a lipsi motiva�i de la negocieri.
Menestreli ai actualei puteri au c�utat s� acrediteze ideea c� greva profesorilor a fost coordonat� de c�tre PSD, c�ut�nd astfel s� canalizeze nemul�umirile popula�iei provocate de grev� c�tre acest partid.
Greva cadrelor didactice ar trebui s� fie cu at�t mai semnificativ� pentru actuala putere, cu c�t acestea, �n general, au f�cut parte din corpul electoral al Alian�ei PNL-PD �n alegerile din 2004.
�n concluzie, greva nu a fost dec�t o r�zmeri�� de propor�ii �n interiorul electoratului Alian�ei Dreptate �i Adev�r, r�zmeri�� pe care, oric�t i-ar fi convenit PSD-ului, acesta nu avea capacitatea s� o provoace �i s� o coordoneze, ci doar s� o sus�in� politic.
Sindicatele prevestesc o iarn� fierbinte, care s� compenseze apa l�l�ie din calorifere, situa�ie care pare s� convin� Guvernului, dac� e s� lu�m �n seam� dialogul rece al acestuia cu profesorimea grevist�.
T�rn�copul s-a dovedit mult mai �nfrico��tor pentru Guvern dec�t condeiul, a�a c� minerii au ob�inut aproape tot ce �i-au dorit, f�r� s� calce prin Bucure�ti, pe c�nd d�sc�limea �i-a rupt pingelele degeaba �ntre Palatul Victoria �i Parlament, pentru o iluzorie cre�tere de 11% la salarii.
Guvernul �i-a b�tut joc de profesori, trat�ndu-i cu arogan��, iar �n replic�, profesorii cer demisia premierului, �n speran�a c� s-or alege cu ceva p�n� la urm�. Noroc cu interven�ia de ultim� or� a pre�edintelui B�sescu, care le-a mai ad�ugat 0,33% la salar, trimi��ndu-i acas�.
Dup� nenum�ratele negocieri sterile, Guvernul minte cu senin�tate c� a acordat �nv���m�ntului 5% din PIB, care cic� este suma cea mai mare de la 1990 �ncoace, ceea ce ne-a f�cut s� r�sfoim a n-�pea oar� bugetul, din scoar�� �n scoar��, pentru a constata c� lucrurile stau exact pe dos. Cu un buget r�mas de numai 3,76% din PIB, �nv���m�ntul prime�te cea mai mic� sum� bugetar� de la 1990 p�n� �n prezent, dovedind c� Guvernul nu este numai mincinos, ci �i meschin.
Meschin�ria Guvernului trebuia motivat� cumva, a�a c� pe pia�� a fost lansat zvonul c�, dac� profesorilor li se vor m�ri salariile, infla�ia va cre�te devastator pentru to�i cei 22 de milioane de rom�ni - a�a c� nu merit� m�rirea.
�n continuare, Guvernului nu-i r�m�ne dec�t s� se rup� �n figuri, cu privire la transparen�a monologului cu sindicatele.
Promisiunile de cre�tere salarial� 2006 pentru cadrele didactice nu se reg�sesc �n Bugetul de stat, votat �n Parlament de c�tre Coali�ie, cu viteza luminii, ca s� nu se observe aceast� omisiune.
Cre�terea salarial� promis�, de 5,5 % pe primele 9 luni ale anului 2006, nu acoper� dec�t infla�ia pe primele 5 luni ale anului respectiv, ceea ce �nseamn� c�, pe lunile iunie-septembrie, profesorimea va reveni la salariul real din 2005. Urm�toarea cre�tere promis�, de 6,33% pentru trimestrul IV al anului viitor, va avea aceea�i soart� �n raport cu infla�ia, care dac� se va stabiliza la 9% pentru 2006, va trebui s� ne consider�m noroco�i.
Pe ansamblu, grevi�tilor li s-a promis o cre�tere salarial� �n medie de 7% pe anul 2006, menit� s� acopere doar 80% din infla�ia optimist preconizat�.
Lustra�ie �n sindicate
Liderilor sindicali ajun�i parlamentar li se dau la gioale pe motive de lustra�ie, consider�ndu-se c� de acum, c�nd unii dintre ei au ajuns multimilionari �n euro, pozi�ia �n topul superboga�ilor este incompatibil� cu pozi�ia de lider pe la sindicat. Ba mai mult, incompatibilitatea se dore�te s� nu se opreasc� aici, unui parlamentar fiindu-i interzis s� fie membru de sindicat, ceea ce �nseamn� c� liderii nu-�i mai pot ata�a �i titulatura de deputat sau senator l�ng� aceea de boss sindical. Legea este propus� de un frustrat din Alian��, pe motive c� aceasta nu are �n Parlament �i lideri de sindicat, a�a c-ar trebui s� moar� �i capra PSD-ului.
Legea va fi dur�, dar de o clarificare tot era nevoie, c� prea a disp�rut demarca�ia dintre patroni �i lideri de sindicat, de nici numai �ti cum s� li te adresezi. �i dac� mai s�nt �i parlamentari, nici at�t.
�n Parlament nu s�nt pu�ini, care se g�ndesc la o extindere a incompatibilit��ilor la primii 1.000 de oameni de afaceri, afla�i �ntr-un top al Rom�niei, care pentru purificarea aerului ar trebui s� nu devin� deputa�i sau senatori vreo 10 ani, de acum �ncolo.
Oric�t �i-ar transfera ace�tia averile la soacre, c�t s�nt �n Parlament numai la afaceri le este g�ndul, iar prosperitatea acumulat� pe durata mandatului, de la mandat se trage, nu de la managementul soacrelor.
A�a c� �n lupta nesf�r�it� pentru un Parlament curat, ar fi bine ca cel pu�in 10 ani s� nu mai calce pe acolo vreun picior de „oameni de afaceri“ din top.
|