Roma�canii... voodoo
• mul�i dintre roma�cani cred �n vr�ji �i farmece • preo�ii consider� aceste practici „diavole�ti“, dar nu le neag� existen�a • Destul de mul�i cet��eni din municipiul Roman �i zona arondat� apeleaz�, adesea, la „ghicitoare“ pentru a afla dac� au „spor“ �n cas�, dac� norocul va veni sau va ocoli familia, ori dac� au „du�mani“ care „le vor binele“, chiar dac� asta �i cost�, adesea, bani grei. Cei care se ocup� cu ghicitul �n c�r�i sau cu magia, fie ea alb� sau neagr�, profit� de situa�ie �i „storc“ bani frumo�i de la creduli. Preo�ii spun c� nu exist� mijloace mai bune de cur��ire a trupului �i sufletului dec�t postul �i rug�ciunea. Vr�jile �i farmecele s�nt considerate „procedeele diavole�ti“ cele mai cunoscute. Dac� vr�jile s�nt apanajul unor persoane care se cred cu un a�a-zis har �ntr-ale magiei (albe �i negre), farmecele nu trebuie f�cute neap�rat la vr�jitoare, ci pot fi activate de c�tre to�i cei necura�i la suflet, r�i �i invidio�i, care doresc r�ul altcuiva. De fapt, aceste farmece reprezint� semne exterioare c�rora le s�nt ata�ate cu bun� �tiin�� influen�e diabolice. �n categoriile farmecelor intr� cele r�sp�ndite direct, personal, ca o emana�ie ce pleac� din privire, voce, atingere, respira�ie, saliv�, miros �i cele �n care fermecarea provine de la un obiect influen�at de practicant (ap�, b�uturi, m�ncare, scrisori). Cea de-a treia categorie, care este �i cea mai periculoas�, include fermecarea cu ajutorul unor ingrediente disparate, amestecate cu particularit��i care trezesc confuzia �i dezordinea. Tot ce este mai abject �i murdar, tot ce sugereaz� oroare, formeaz� materia prim� a acestui procedeu hidos: reptile, broa�te, p�s�ri, s�nge, carne infectat�, ap� �n care s-a sp�lat mortul, excremente, p�r de �ap, de vr�jitoare. Aceste elemente disparate s�nt unite �n pache�ele �i depuse de c�tre r�u-voitori �n locurile unde trebuie s� opereze (gr�dini, la poart�, aruncate peste gard), �n a�a fel ca persoanele vizate s� calce pe ele. Alteori, aceste „otr�vuri diavole�ti“ s�nt amestecate omogen �n pudr�, past� �i unguente pe care urmeaz� a le folosi cei viza�i. Toate acestea servesc pentru a chema �i pune �n ac�iune „�ngerii“ �ntunericului. �mpotriva diavolului �i a lucr�rilor lui este nevoie c� tot cre�tinul s� lupte prin credin�a puternic� �n Dumnezeu, cu post �i rug�ciune, �nso�indu-se permanent de semnul Sfintei Cruci, �tiind bine c� numai la acest semn cele diavole�ti �i pierd toat� puterea. „C�nd un cre�tin simte c� a fost atins de un farmec, este bine s� fac� post negru �apte vineri la r�nd, consum�nd doar ap� curat�, de izvor, merg�nd duminica la Biseric� �i m�rturisindu-se la propriul duhovnic. �n post, rug�ciunea este cel mai u�or auzit� de Dumnezeu! De mare folos este Psalmul 37 din Biblie. �n cazul farmecelor, ca �i atunci c�nd intervine ispita diavolului, de mare folos s�nt Spovedania, �mpart�ania, Postul trupesc �i sufletesc, Rug�ciunea folosind Ceaslovul, Acatistierul �i Psaltirea, sfin�ind c�t mai des casele noastre“, a precizat Florin �uscanu, preot protopop �n cadrul Protoieriei Roman. O rug�ciune pentru dezlegare de farmece poate suna astfel: „O blestema�ilor �i ur��ilor diavoli, de oriunde s�nte�i �i oric��i s�nte�i, voi care fermeca�i �i otr�vi�i lucrurile �i casele oamenilor, fugi�i cu toate desc�ntecele �i farmecele voastre!“.
|