Vreo 2.000 de puradei se scolesc prin judet
• acestia �nvat� �n clasele I-VIII, �n 33 de unit�ti de �nv�t�m�nt • ISJ sustine c� situatia reflect� ceea ce este �n teren, si nu ceea ce apare �n scriptele oficiale • Peste 2.000 de elevi tigani �nvat� �n 33 de scoli nemtene. Desi, la recens�m�nt, foarte putini dintre p�rintii acestora s-au declarat ca apartin�nd etniei, situatia realizat� de reprezentantii Inspectoratului Scolar Neamt arat� c� �n judet s�nt destui etnici. Si acestia s�nt cei care s-au �nscris �n unit�ti de �nv�t�m�nt, dar pe l�ng� ei mai tr�iesc multi altii, care fie n-au dat niciodat� pe la scoal�, fie au abandonat-o si nu au mai iesit la num�r�toare. Inspectorul Costic� Alexe, de la ISJ, sustine c� desi foarte multi dintre cei care s�nt prinsi �n aceast� situatie nu recunosc c� ar fi tigani, datele statistice s�nt reale. „Situatia este superrealist�. Avem o situatie a lor, la care am muncit foarte mult. Desi nu toti recunosc faptul c� apartin etniei, ceea ce am �nregistrat �n teren este ceea ce apare pe h�rtie. S�nt 22 de mentori �n scoli, acceptati �n urma concursurilor pe care le-au sustinut si ei s�nt oameni care lucreaz� cu acesti copii, care �si dau interesul pentru a-i convinge s� vin� la scoal� si s� nu abandoneze, urm�rindu-se integrarea lor �n societate“, a declarat inspectorul Costic� Alexe.
Vorbind pe cifre, din cei 2.137 de elevi romi, 219 s�nt �n clasele primare si gimnaziale ale Scolii de Arte de Meserii Oglinzi, R�ucesti. Desi niciunul nu-i declarat ca fiind rom �n actele oficiale, �n clasa a VII-a si �n clasa a II-a s�nt c�te 30 de tigani, �n clasele a V-a si a VI-a, c�te 29, �n clasa I - 28, si num�rul lor este �n sc�dere, p�n� la clasa a VIII-a, unde s�nt 23. Nici cei 125 de tigani din scoala de la Poieni - Piatra Soimului nu s�nt declarati ca apartin�nd etniei, la fel ca �n cazul celor 212 de la Scoala Solca Oniceni. Conform situatiei „superrealiste“, la aceast� unitate de �nv�t�m�nt se �nregistreaz� cel mai mare efectiv din judetul Neamt �ntr-o singur� clas�, �ntr-a VII-a fiind 40 de elevi, iar �n clasa a IV-a, 35. Profesorul Alexe a spus c� �si recunosc „rasa“ tiganii din Munteni, comuna V�leni - 24 la num�r, cuprinsi doar �n clasele primare si de la Moreni, din aceeasi comun�, 8 la num�r, �nscrisi tot �n clasele mici.
Multi elevi etnici si �n zona Roman
Este posibil ca aceast� situatie s� se explice prin faptul c�, dup� ce termin� patru clase, tiganii leag� scoala de gard, multumindu-se cu studiile si cunostintele achizitionate doar de la nivelul primar si de colaborarea cu �nv�t�torii, nemaivr�nd s� intre si �n grija dirigintilor. Cinstiti cu originea se dovedesc a fi si unii dintre tiganii romascani. Astfel, la Scoala nr. 2 Roman �nvat� 108 rromi declarati, iar la Scoala nr. 7 Roman s�nt �nscrisi 104. �si mai recunosc ob�rsia si c�tiva tigani din Bicaz, oras �n care, la Scoala nr. 2 vin la cursuri 68 de etnici. Recens�m�ntul reprezentantilor �nv�t�m�ntului nemtean scoate la iveal� faptul c� mai s�nt tigani la Grupul Scolar Dimitrie Leonida Piatra Neamt - 67 la num�r, Scoala Mihai Eminescu Roman - 68, Liceul cu Program Sportiv Roman - 91, Grup Scolar Roznov - 75, Scoala Izvoare Bahna - 151, Scoala St�nca Pipirig - 182, Scoala de Arte si Meserii Valea Ursului - 133. �n restul scolilor, p�n� la cele 33, s�nt scolarizati sub 50 de copii de tigani.
Asistenta social� de la Prim�ria Pipirig sustine c� are parte de o colaborare destul de bun� cu cei care �i s�nt parteneri �n desf�surarea activit�tii. „Majoritatea copiilor care merg la scoal� fac parte din familii mari, nevoiase, si merg la scoal� pentru ajutorul social. Dar s�nt cazuri �n care vin la ore mai bine preg�titi dec�t copiii ceilalti. Desigur, ca peste tot, si la noi se �nregistreaz� abandonuri scolare, din diverse motive. Multi s�nt, �ns�, cazuri sociale care trebuie rezolvate de c�tre Prim�rie. Un astfel de copil de rrom a r�mas f�r� ambii p�rinti si din aceast� cauz� a abandonat scoala. El va ajunge �n grija unei rude si i-am pus �n vedere persoanei respective c� trebuie dat copilul �n continuare la scoal�. Unii dintre etnici merg �n str�in�tate si trimit acas� bani, ori au f�cut investitii aici si tr�iesc mai bine. Este adev�rat c� s�nt si familii numeroase, nevoiase, care tr�iesc �n mare parte din ajutorul social“, a declarat asistenta social� a Prim�riei Pipirig.
|