„A sosit ceasul ca ��rile Romďż˝ne dintre Nistru ďż˝i Tisa sďż˝ formeze un singur stat unitar“

• declaraďż˝ia aparďż˝ine lui Iancu Flandor, preďż˝edintele Consiliului Secretarilor de Stat din Bucovina ďż˝i a fost fďż˝cutďż˝ ďż˝n noiembrie 1918 • prima provincie romďż˝neascďż˝ care a decis unirea cu Romďż˝nia a fost Basarabia • a urmat Transilvania pe 1 decembrie 1918 •

Zďż˝mislirea Romďż˝niei Mari este consemnatďż˝ ďż˝n analele istoriei la 1 Decembrie 1918. Acest ideal al romďż˝nilor a fost precedat de o seamďż˝ de evenimente foarte importante, pe care le redďż˝m ďż˝n cele ce urmeazďż˝. Prima provincie romďż˝neascďż˝ care s-a unit cu patria mamďż˝ a fost Basarabia, pe 3 martie 1917 ďż˝nfiin��ndu-se la Chiďż˝inďż˝u Partidul Naďż˝ional Moldovenesc, condus de Vasile Stroescu. ďż˝n acelaďż˝i an, la Chiďż˝inďż˝u, ďż˝n octombrie, la Congresul Ostaďż˝ilor Moldoveni, se formeazďż˝ Sfatul ��rii, alcďż˝tuit din 86 de moldoveni ďż˝i 36 de reprezentanďż˝i ai altor naďż˝ionalit��i, prima reuniune avďż˝nd loc la sfďż˝rďż˝itul lunii noiembrie. Pe 2 decembrie, Sfatul ��rii proclamďż˝ „Republica Democratďż˝ Moldoveneascďż˝“, pentru ca la 24 ianuarie 1918, sďż˝ se proclame independenďż˝a ďż˝i ruperea legďż˝turilor cu Rusia. La Bucureďż˝ti, Alexandru Marghiloman, prim-ministru al Romďż˝niei ďż˝i reprezentanďż˝ii Sfatului ��rii au dus tratative de unire care s-au concretizat ďż˝n reuniunea Sfatului ��rii din 15 martie 1918. ďż˝n ziua de 27 Martie 1918 se voteazďż˝ unirea cu ďż˝ara. Marghiloman a citit declaraďż˝ia Guvernului privind autonomia Basarabiei, pentru unire votďż˝nd favorabil 86 de delegaďż˝i, trei voturi au fost contra, ďż˝nregistrďż˝ndu-se 36 de abďż˝ineri ďż˝i 13 absenďż˝i. ďż˝n actul adoptat de Sfatul ��rii de la Chiďż˝inďż˝u, se preciza cďż˝ unirea se face pe urmďż˝toarele baze: Sfatul ��rii actual rďż˝mďż˝ne mai departe pentru rezolvarea ďż˝i realizarea reformei agrare dupďż˝ nevoile ďż˝i cererile norodului; Basarabia ďż˝i pďż˝streazďż˝ autonomia provincialďż˝, avďż˝nd un Sfat al ��rii, ales pe viitor prin vot universal, egal, direct ďż˝i secret, ca un organ ďż˝mplinitor ďż˝i cu administraďż˝ie proprie; Respectul drepturilor minorit��ilor din Basarabia; Basarabia va trimite ďż˝n Parlamentul Romďż˝nei un numďż˝r de reprezentanďż˝i proporďż˝ional cu populaďż˝ia, aleďż˝i pe baza votului universal, egal, secret ďż˝i direct; Libertatea personalďż˝, libertatea tiparului, a cuvďż˝ntului, a credinďż˝ei, a adunďż˝rilor ďż˝i toate libert��ile obďż˝tei vor fi garantate prin Constituďż˝ie, etc. Alexandru Marghiloman afirma despre unirea Basarabiei cu Romďż˝nia cďż˝ „ďż˝n numele poporului romďż˝n ďż˝i al Regelui Romďż˝niei, cu adďż˝ncďż˝ emoďż˝ie ďż˝i falnicďż˝ mďż˝ndrie, iau act de hotďż˝rďż˝rea Sfatului ��rii ďż˝i declar cďż˝ de azi ďż˝nainte Basarabia este pe veci unitďż˝ cu Romďż˝nia“, iar regele Ferdinand urmďż˝toarele: „un vis frumos s'a ďż˝nfďż˝ptuit. Din suflet mulďż˝umesc Bunului Dumnezeu cďż˝ mi-a dat, ďż˝n zile de restriďż˝te, ca o mďż˝ngďż˝iere, sďż˝ vďż˝d, dupďż˝ o sutďż˝ de ani, pe fraďż˝ii noďż˝tri basarabeni revenind la Patria Mamďż˝“.

Bucovina, 27 octombrie 1918
O adunare a reprezentan�ilor popula�iei rom�ne�ti din Bucovina este convocat�, la ini�iativa lui Sextil Pu�cariu �i Iancu Flondor, la 27 octombrie 1918, la Cern�u�i. Adunarea Constituant�, �ntrunit� sub pre�edin�ia lui Dionisie Bejan, a votat o rezolu�ie �n favoarea unirii cu Rom�nia, preciz�ndu-se unele ac�iuni de urmat: reprezentan�ii poporului din Bucovina, �ntruni�i ast�zi 27 Octombrie 1918 �n Cern�u�i, se declar� �n puterea suveranit��ii na�ionale Constituanta acestei ��ri rom�ne�ti; constituanta hot�r�te unirea Bucovinei integrale cu celelalte ��ri rom�ne�ti, �ntr-un stat na�ional �i independent; spre a conduce poporul din Bucovina �i a-i ap�ra drepturile; Constituanta respinge cu hot�r�re orice �ncercare ce ar duce la �mp�r�irea Bucovinei �i dore�te �ns� s� se �n�eleag� cu popoarele conlocuitoare.
S-a ales un Consiliu Naďż˝ional format din 50 de membri din toate judeďż˝ele ďż˝i pďż˝turile sociale. Consiliul Naďż˝ional a alcďż˝tuit ďż˝i un Guvern denumit Consiliul Secretarilor de Stat, avďż˝ndu-l ca preďż˝edinte pe Iancu Flondor. Pe 28 noiembrie 1918, la Mitropolia Ortodoxďż˝ din Cernďż˝uďż˝i, 74 de membri ai Consiliului Naďż˝ional au ďż˝nceput lucrďż˝rile Congresului General al Bucovinei, alďż˝turi de ďż˝apte delegaďż˝i germani, ďż˝ase polonezi ďż˝i 13 ruteni. Erau prezenďż˝i ďż˝i reprezentanďż˝ii Basarabiei. Preďż˝edintele Consiliului Naďż˝ional, Dionisie Bejan, a deschis lucrďż˝rile Congresului: „ďż˝ntruniďż˝i astďż˝zi ďż˝n acest mďż˝reďż˝ lďż˝caďż˝, care este ďż˝i trebuie sďż˝ rďż˝mďż˝nďż˝ simbolul unirii ďż˝n credin�� cu Dumnezeu ďż˝i ďż˝n neamul nostru, salut cu ne��rmuritďż˝ dragoste pe reprezentanďż˝ii viteazei armate romďż˝ne, care, la ordinul M.S. Regelui Ferdinand I ne-a ďż˝ntins mďż˝na de ajutor ďż˝n clipele de cea mai grea cumpďż˝nďż˝. Salut cu aceeaďż˝i dragoste pe reprezentanďż˝ii fraďż˝ilor noďż˝tri din Basarabia, Transilvania ďż˝i Ungaria. Vďż˝ salut pe voi, fruntaďż˝ii neamului romďż˝nesc din Bucovina, care aďż˝i venit cu inima ďż˝nsufleďż˝itďż˝ din tuspatru unghiuri ale ��rii, ca sďż˝ aďż˝ezaďż˝i piatra fundamentalďż˝ care sďż˝ clďż˝deascďż˝ trainic ďż˝i de neclintit Romďż˝nia Mare. Implor harul ceresc ďż˝i binecuvďż˝ntarea dumnezeiascďż˝ asupra hotďż˝rďż˝rilor ce veďż˝i lua“.
Iancu Flondor, a dat, apoi, citire „Declaraďż˝iei de Unire“, ďż˝n care se arďż˝ta: „de la fundarea Principatelor Romďż˝ne, Bucovina, care cuprinde vechile ďż˝inuturi ale Sucevei ďż˝i Cernďż˝uďż˝ilor, a fďż˝cut parte din Moldova, care ďż˝n jurul ei s-a ďż˝nchegat ca stat; cďż˝ ďż˝n cuprinsul hotarelor acestei ��ri se gďż˝sesc vechiul scaun de domnie de la Suceava, gropniďż˝ele de la Rďż˝dďż˝uďż˝i, Putna ďż˝i Suceviďż˝a, precum ďż˝i multe alte urme ďż˝i amintiri scumpe din trecutul Moldovei; cďż˝ fiii acestei ��ri au apďż˝rat, de-a lungul secolelor fiinďż˝a neamului lor ďż˝mpotriva tuturor ďż˝ncďż˝lcďż˝rilor din afarďż˝ ďż˝i a cotropirii pďż˝gďż˝ne; cďż˝ 144 de ani poporul bucovinean a ďż˝ndurat opresiunile unei cďż˝rmuiri strďż˝ine care ďż˝i nesocotea drepturile naďż˝ionale; cďż˝ ďż˝n 1774, prin vicleďż˝ug, Bucovina a fost smulsďż˝ din trupul Moldovei ďż˝i cu de-a sila alipitďż˝ coroanei habsburgice; cďż˝ 144 de ani, bucovinenii au luptat ca niďż˝te mucenici pe toate cďż˝mpurile de luptďż˝ ale Europei pentru gloria Austriei; cďż˝ a sosit ceasul ca ��rile Romďż˝ne dintre Nistru ďż˝i Tisa sďż˝ formeze un singur stat unitar. Noi, membrii Congresului General al Bucovinei, ďż˝ntrunind suprema putere a ��rii ďż˝i fiind singurii ďż˝nvestiďż˝i cu puterea legislativďż˝, ďż˝n numele suveranit��ii naďż˝ionale hotďż˝rďż˝m: unirea necondiďż˝ionatďż˝ ďż˝i pe vecie a Bucovinei, ďż˝n vechile hotare pďż˝nďż˝ la Ceremuďż˝, Colacin ďż˝i Nistru, cu Regatul Romďż˝niei“. Actul unirii i-a fost prezentat, la Iaďż˝i, Regelui Ferdinand de cďż˝tre o delegaďż˝ie bucovineanďż˝.

Transilvania, 1 decembrie 1918
Partidul Naďż˝ional Romďż˝n decide la 29 septembrie 1918, la Oradea, elaborarea unei declaraďż˝ii asupra dreptului naďż˝iunii romďż˝ne din Transilvania „de a dispune de ea ďż˝nsďż˝i“. Textul declaraďż˝iei redactate de Vasile Goldiďż˝, este prezentat de Alexandru Vaida-Voievod la 18 octombrie 1918, ďż˝n Parlamentul de la Budapesta. Ideile principale cuprinse ďż˝n declaraďż˝ie aveau la bazďż˝ o serie de principii enunďż˝ate de preďż˝edintele Statelor Unite, Woodrow Wilson, ďż˝n speranďż˝a cďż˝ astfel va putea fi obďż˝inut sprijinul marilor puteri. ďż˝n document se susďż˝inea necesitatea convocďż˝rii unei adunďż˝ri naďż˝ionale ďż˝i nerecunoaďż˝terea Parlamentului ďż˝i Guvernului Ungariei ca reprezentanďż˝i ai naďż˝iunii romďż˝ne.
La 30 octombrie 1918, la Budapesta, se constituie Consiliul Na�ional Rom�n Central, compus din c�te �ase membri ai Partidului Na�ional Rom�n - Teodor Mihaly, Vasile Goldi�, Aurel Vlad, Alexandru Vaida-Voievod, �tefan Cicio-Pop, Aurel Laz�r �i ai Partidului Social-Democrat - Ioan Fluera�, Basil Surdu, Iosif Renoiu, Tiron Albani, Enea Grappini, Iosif Jumanca. La 3 noiembrie Consiliul �i mut� sediul la Arad �i devine organul de decizie �i reprezentare a na�iunii rom�ne din Transilvania. �ntre 29 octombrie �i 1 noiembrie ia fiin�� Consiliul Militar Central Rom�n, structur� menit� s� asigure ordinea �i securitatea popula�iei rom�ne�ti, prin consilii �i g�rzi na�ionale pe tot cuprinsul Transilvaniei. �n tot acest timp, Guvernul Rom�niei desf�ura o activitate sus�inut� de propagand�, �n statele aliate,�n favoarea unirii, prin diploma�ii din marile capitale, dar �i prin diverse personalit��i culturale �i politice.
�ntre 13-15 noiembrie s-au purtat la Arad tratative cu delega�ia reprezentan�ilor Guvernului Ungariei. Frunta�ii transilv�neni au cerut separarea definitiv� a Transilvaniei de Ungaria, �n timp ce delega�ia ungar� a admis doar autonomia. Negocierile e�ueaz�. Printr-o not� ultimativ�, din 22 noiembrie, Consiliul Na�ional Rom�n Central adresa Guvernului Ungariei cererea de recunoa�tere a puterii depline a Consiliului asupra Transilvaniei. Consiliul Na�ional decide s� convoace, la 1 decembrie, la Alba Iulia, o Adunare Na�ional� a Rom�nilor din Transilvania �i Ungaria. Pentru aceast� Adunare urma a fi ale�i 600 de deputa�i pe baz� de vot universal �i 628 reprezentan�i ai organiza�iilor �i societ��ilor culturale. Particip� la alegeri rom�nii din Transilvania, Banat, Cri�ana, Maramure�. Timp de 12 zile, s�nt ale�i c�te cinci reprezentan�i de circumscrip�ie, revendic�rile fiind unirea cu Rom�nia, reform� agrar�, vot universal.
Alba Iulia a fost ales ďż˝i datoritďż˝ faptului cďż˝ Mihai Viteazul realizase Unirea Principatelor Romďż˝ne, tot ďż˝n acest oraďż˝. Cei 1228 de delegaďż˝i aleďż˝i s-au reunit la Cazinoul din Alba Iulia, ďż˝n timp ce ďż˝n oraďż˝ peste 100.000 de oameni le aďż˝teptau hotďż˝rďż˝rile. Erau reprezentate toate categoriile sociale, delegaďż˝i ai tuturor regiunilor istorice romďż˝neďż˝ti. Adunarea Naďż˝ionalďż˝ de la Alba Iulia proclamďż˝ Unirea „acelor romďż˝ni ďż˝i a tuturor teritoriilor locuite de dďż˝nďż˝ii cu Romďż˝nia“.