Catedre p�r�site
• 193 de dasc�li nem�eni au p�r�sit catedrele �n aceast� toamn� • media plec�rilor este �ngrijor�toare: doi dasc�li �n fiecare zi de �coal� • cea mai mare pondere o au �nv���toarele �i educatoarele plecate �n concedii de cre�tere a copiilor • 36 de titulari au dat bir cu fugi�ii, prezent�ndu-�i demisia din �nv���m�nt • Subfinan�area �nv���m�ntului �i arat�, din ce �n ce mai mult, efectele nedorite, iar salariile de mizerie alung� din �coli tot mai mul�i dasc�li. �n fiecare zi, cel pu�in doi dasc�li nem�eni renun�� s� mai munceasc� la catedr�, plec�nd pentru concedii f�r� plat� sau concedii de studii, pensionare anticipat� sau demisie.
De la �nceputul anului �colar, �n jude�ul Neam�, aproape 200 de cadre didactice titulare au p�r�sit sistemul de �nv���m�nt, fie definitiv, prin demisii sau pension�ri, fie temporar. Din cei 193 titulari nem�eni care au dat bir cu fugi�ii din �coli, 36 �i-au �ncheiat definitiv socotelile cu sistemul �naint�ndu-�i demisia din �nv���m�nt. Doar 14 persoane reprezint� cazuri mai fericite, deoarece au �ntrerupt munca la catedr� �n vederea complet�rii studiilor. Majoritatea provin din mediul rural, dar �i din unit��i urbane cum ar �colile „Mihai Eminescu“ �i „Roman Mu�at“ Roman, �coala 1 „Vasile Conta“ T�rgu Neam� sau �coala 2 Bicaz.
Chiar �i renun��rile temporare la catedre, pentru concediile de cre�tere a copilului sau cele f�r� plat� pentru plec�rile la munc� �n str�in�tate au leg�tur�, de cele mai multe ori, cu salariile mici.
De la �nceputul anului �colar, 31 de titulari au solicitat concediu f�r� plat� pentru un an, �n special pentru a pleca la munc� �n str�in�tate. Mai mult de jum�tate dintre concediile f�r� plat� s�nt pentru educatoare �i �nv���toare, lucru explicabil tot prin lefurile modeste ale acestora, �n special cadrele debutante.
Aproape jum�tate din cei care au abandonat catedrele vor sta, �n urm�torii doi ani, �n concedii de cre�tere a copilului, mai precis 88 de persoane. Chiar �i aducerea pe lume a unui copil nu mai este o simpl� �nt�mplare �i a ajuns s� aib� leg�tur� cu salariile mici ale cadrelor didactice. Din cele 88 de mame, jum�tate provin din r�ndul educatoarelor �i �nv���toarelor, multe prefer�nd s� stea acas� pentru a-�i cre�te copii, dar �i pentru indemniza�ia a c�rei valoare este aproape dubl� fa�� de salariul c�tigat la catedr�.
„�n anii trecu�i, aveam cel pu�in 100 de �nv���toare care aveau concedii f�r� plat� �i plecau la munc� �n str�in�tate, mai ales �n Spania sau Italia. Acum, nici situa�ia din str�in�tate nu mai e at�t de bun� ca acum c��iva ani, iar tinerele �nv���toare �i educatoare, care pot c�tiga cel mult 4-5 milioane lei lunar, s-au orientat spre concediile de cre�tere a copiiilor. Dac� mai s�nt �i so�ii de preot, mai ales �n mediul rural, fac doi sau trei copii �i pot s� r�m�n� �n concediu �i 4 sau 6 ani“, a declarat �nv���tor Vasile Dr�g�nescu, inspector pentru �nv���m�ntul primar �n cadrul Inspectoratului �colar.
Tinerii absolven�i fug de cariera didactic�
�n urma ultimei greve din �nv���m�nt, major�rile salariilor se vor acorda, preferen�ial, urm�nd ca tinerii dasc�li s� fie cei mai avantaja�i. Decizia nu este �nt�mpl�toare, deoarece media de v�rst� a titularilor cre�te tot mai mult, tinerii absolven�i fiind o „pas�re rar�“ la concursurile de titularizare. �n acest fel, s-a ajuns ca, �n multe din �colile nem�ene, media de v�rst� s� dep�easc� 50 de ani.
„La noi �n �coal� nu avem «dezert�ri» din sistem. Nici de concedii de cre�tere a copilului nu poate fi vorba, pentru c� noi s�ntem mai �n v�rst�. Din p�cate, nu prea mai vin tineri, salariile s�nt mici, prefer� s� munceasc� �n str�in�tate sau �n alte domenii. E o problem� dac� ne g�ndim c� noi, cei din genera�iile trecute, trebuie s� ie�im la pensie. Din p�cate, nu e un exemplu bun nici pentru elevi, care observ� tot mai mult c� nu e nevoie de mult� �coal� ca s� reu�e�ti �n via��. Ajung s� nu mai aib� ca modele pe p�rin�i sau dasc�li, ci tot felul de maneli�ti, bi�ni�ari sau fotbali�ti care se descurc� mai bine f�r� mult� �coal�“, a declarat profesor Ioan Putacu, directorul �colii Cr�c�oani.
Un profesor debutant prime�te un salariu net de circa 4 milioane lei, iar pentru �nc� un milion de lei �n plus la leaf�, trebuie s� mai a�tepte m�car c��iva ani. Dac� face �i ore suplimentare, are dirigin�ie �i definitivat ajunge la un salariu net de 6,6 milioane lei. Un salariu c�t de c�t decent, dar sub 10 milioane lei, ajunge s� aib� un cadru didactic cu cel pu�in 18 ani vechime �i gradul I.
„Era nevoie de majorarea salariilor pentru tineri pentru c� erau prea mari diferen�ele �ntre extremele grilei. Astfel, salariul unui dasc�l cu vechime maxim� este cam de trei ori mai mare dec�t al unui debutant, ori, �nainte de 1989, raportul era de doi la unu. Nici a�a nu e o garan�ie c� tinerii vor prinde drag de munca la catedr�, mai ales c� s�nt at�tea domenii �n care se c�tig� mult mai bine, asta dac� nu pleac� �n str�in�tate“, a declarat profesor Constantin Baroi, vicepre�edintele Sindicatului Liber din �nv���m�nt (SLI) Neam�.
|
Autentificare
