 REPORTAJ: India - locul �n care po�i fi ce vrei
• pardoseli de marmur� intarsiate cu pietre scumpe al�turi de cocioabe care nici m�car nu-�i merit� numele • un furnicar cumplit de lucruri �i oameni, de ric�e, biciclete, vaci sacre, �mbl�nzitori de �erpi • forturile din piatr� ro�ie ale coloni�tilor englezi, unele �n�l�ate chiar peste palatele �mp�ra�ilor moguli, urmele civiliza�iei hinduse, vechi de mii de ani • peste toate, plutesc cuvintele lui Mahatma Gandhi: „Via�a mea este mesajul meu“ • „Este un loc �n care po�i fi ce vrei, �n care oricine �i g�se�te locul s�u, de la geniu la cer�etor“. Ciudat� defini�ie pentru un loc anume, aveam s� g�ndesc, dar, �n fond, acesta nu era „un loc anume“, ci subcontinentul India. A�a vedea lucrurile ambasadorul Rom�niei, Vasile Sofineti, un „homme averti“.
Un nou venit are �n fa�a ochilor caleidoscopul fascinant ob�inut prin suprapunerea dintre imaginile oferite ca „digest“ str�inului, miturile acestei p�r�i a lumii �i s�r�cie orbitoare al�turi de o bog��ie pe m�sur�. O popula�ie de peste un miliard de oameni din care cei mai mul�i tr�iesc greu. Nu greul a�a cum �l �tim noi, �n Rom�nia, �n partea de sud-est a Europei. Ci o s�r�cie at�t de explicit�, at�t de ad�nc�, �nc�t s-a �nscris �n trupurile �i �n mentalitatea acestui popor, o s�r�cie intrat� �n piele �i-n oase, odat� cu praful lipicios, ro�u, cu r�bdarea ad�nc� �i cu acceptarea acestui lucru �ntr-un loc vestit pentru pietrele sale pre�ioase, pentru palatele de marmur� �i pentru lumea magic� din care vin pove�tile. Nou venitul din India g�se�te pardoseli de marmur� intarsiate cu pietre scumpe al�turi de cocioabe care nici m�car nu-�i merit� numele, �ns�il�ri de lemn, tabl�, h�rtie, plastic, p�nz� cu acoperi�uri fixate cu c�r�mizi sau chiar cu gunoaie. �i tot acest cumplit furnicar de lucruri �i oameni de ric�e, biciclete, vaci sacre, �mbl�nzitori de �erpi cuprinde nenum�rate contraste, dintre care cel mai �ocant, probabil, este c� s�r�cia obnubilant� ascunde for�a celei de-a cincea economii a lumii �i a unui stat �narmat p�n� �n din�i. O civiliza�ie de mii de ani, �n care regula de baz� a fost �i este supravie�uirea.
Ultraboga�i versus ultras�raci
Ambasada Rom�niei la New Delhi este plasat� �ntr-o zon� elegant� a ora�ului, pe Vasant Vihar, al�turi de alte cl�diri reziden�iale. Pardoselile de marmur� s�nt loc comun �n aceast� parte a lumii. Intr�m, un grup de 10-12 oameni, �n biroul ambasadorului Rom�niei, Excelen�a Sa Vasile Sofineti. Ambasadorul ne prive�te cu ochi aten�i. Este de doi ani la post �i a constatat cum nivelul schimburilor cu Rom�nia a crescut de la circa 140 milioane de euro la circa 380 de milioane. O parte este datorat �i faptului c� Mittal Steel a adus o parte din ma�inile vechi de la Petrotub �n India. Mittal Steel este acum de�in�torul controlului �n industria metalurgic� a Rom�niei. Machindra&Machindra vor s� cumpere „Tractorul“ Bra�ov.
Din delega�ie fac parte primarul de Roman, Dan Ioan C�rpu�or, oameni de afaceri roma�cani, ca �i primarul de Moldova Nou�, Matei Lupu. Exist� oportunit��i �i pentru afaceri �i pentru colabor�ri, va spune ambasadorul Sofineti. Indienii s�nt interesa�i s� g�seasc� locuri unde s� li se ofere facilit��i, cum ar fi teren, ap�, curent electric, etc. A�a, ar putea fi interesa�i s� ridice, �n parteneriat, o fabric� de ceai, �coli particulare, s� ridice centre de medicin� ayurvedic� �i de IT. Aici exist� posibilit��i concrete, ca �i �n domeniul pietrelor pre�ioase �i semi-pre�ioase, �i �n cel al textilelor, cu prec�dere �n ceea ce �nseamn� �es�turi de cashmir, sari, haina tradi�ional� a femeilor indiene etc. O lume de posibilit��i, �ntr-o contradic�ie strident� cu ceea ce tocmai v�zusem, trec�nd pe str�zi. Ghidul nostru avea s� sintetizeze situa�ia: practic, nu exist� clas� de mijloc. Exist� c�teva familii bogate, de�in�toare a controlului, de o parte, �i, de cealalt� parte, o mas� imens� de oameni, tr�ind cu c�teva rupii pe zi. Lefuri de circa 30-40 de dolari pe lun�, la 45 de rupii dolarul �n contrapartid� cu ma�ini Tata, cu telefonie celular� Tata, cu ace de cusut Tata, cu marfa Tata. Sau Machindra. �coala este obligatorie, numai c�, pe buza acestei pr�pastii sociale, accederea �ntr-o universitate este prohibitiv�: 500.000 de rupii pe an pentru o universitate particular�. Medicina sau managementul s�nt cele mai c�utate. Inclusiv la universit��ile de stat, spune ghidul nostru, se pl�te�te o tax�, de circa 1.000-2.000 de rupii pe lun�. Pentru o familie care tr�ie�te din 2.000-3.000 de rupii, trebuie s� �nsemne p�inea de la gur�. A�a se explic�, probabil, exodul c�tre bursele occidentale �i Sillicon Valley, unde au �nflorit temple budiste.
„Via�a mea este mesajul meu“
Ambasada Rom�niei poate g�si diverse debu�ee �i contacte comerciale. Aveam s� vedem, de altfel, �n aceea�i dup�-amiaz�, cel mai mare t�rg de m�rfuri din �ntreaga Indie, �ntins pe c��iva kilometri p�tra�i. Lumea pestri�� a tuturor m�rfurilor, colorate, pastelate, un loc �n care trebuia s� te t�rguie�ti aprig pentru un pre� c�t de c�t normal. Aveam s� vedem peste tot, �n paralel cu lumea de acum, forturile din piatr� ro�ie ale coloni�tilor englezi, unele �n�l�ate chiar peste palatele �mp�ra�ilor moguli, urmele civiliza�iei hinduse, vechi de mii de ani, mizeria �i splendoarea str�ns �mpletite �ntr-un tot viu �i ucig�tor, roata etern� a vie�ii.
Aveam s� g�sesc la fel de fascinant �iragul de pelerini venit la Raj Ghat, locul �n care trupul lui Mahatma Gandhi a fost ars, pe o paji�te �nconjurat� de arbu�ti �nflori�i din Delhi, ca �i explica�iile detaliate ale negustorului de m�t�suri �i de sari-uri din Jaipur, Ora�ul Roz. Fe�ele diferite ale aceleia�i lumi se reg�seau �i �n placa de marmur� neagr� str�juit� de o f�clie, �nchinat� acelui omule� delicat �i dur, devenit simbolul eliberator al Indiei colonizate, Gandhi, �i �n mi�c�rile ca de balet cu care un alt indian cu acela�i nume ne explica folosin�a unui sari. Am�ndoi ar fi putut spune, cu umilin�a cuvenit� fiec�rui loc de sub soare, „Via�a mea este mesajul meu“. Gandhi, politicianul, pacifistul, filosoful avea s� fie ucis �n ianurie 1948, �ntr-o alt� Indie, la a c�rei construc�ie participase din plin. Deciziile ucid uneori. Gandhi, cel din 2005, anno Domini, pe numele s�u obi�nuit Arun Chugh, de la „Ganesham textile&handicraft“ avea s� �ntind�, cu r�bdare de bijutier, l�n�, cashmir, m�t�suri, �i s� ne �nve�e c� m�tasea curat� nu este lucioas� �i nu face cu ochiul. S� a�eze, unul l�ng� altul, sari-uri uimitoare, ca penele unui p�un �nmuiat �n r�uri de culori, de la 600-700 de rupii p�n� la cele de ceremonie, brodate de m�n�, cu fir de aur �i geme, de 26.000 de rupii �i mai sus. M�t�suri grele, de 5, 5 metri sau de 6,2 metri, lungimile standard ale rochiei na�ionale a Indiei. Sari-ul este �i obiectul unui program na�ional, prin care guvernul sus�ine jum�tate din costul lui. „Pentru a putea ajunge oriunde �n lume“. O perspectiv� ambi�ioas� pentru o �mbr�c�minte care poate fi umil�, haina femeilor de la c�mp, sau arogant�, haina �nmuiat� �n argint �i �n aur a prin�eselor, maharani.
Jaipur, Fort Amber, Taj Mahal
Greu s� prinzi �n cuvinte ceva at�t de nesigur precum pitorescul unui loc. Te po�i �nclina �n fa�a fatalismului cu care cineva a construit, de pild�, Jaipurul, ca o �mbinare �ntre arhitectur� �i astrologie. Po�i privi cu ochi larg deschi�i, cu curiozitatea str�inului aruncat �n largul acestei ��ri, elefan�ii cu trompe �i trupuri pictate �n culori vii. To�i elefan�ii de la Fortul Amber s�nt orbi �i-�i car� poverile vizitatorilor �i ale cornacilor cu r�bdare. Nimeni nu a luat seama la ei p�n� acum dou� luni, c�nd, un elefant �nfuriat �i ostenit, a ucis un ghid. Nu po�i vedea ochii elefan�ilor orbi de la Fortul Amber, sub pielea �ngro�at� a pleoapelor. Nu po�i vedea India p�n� nu dai deoparte ambalajul cu pietre pre�ioase n�cl�ite de praf, undeva, �n largul c�mpurilor din inima ��rii. Po�i vedea, aproape de Agra, Taj Mahal-ul. Un mausoleu din marmur� alb�, ridicat din lutul ro�u, �n amintirea unei prin�ese moarte �n vreme ce d�dea via��, la ordinul unui rege ce avea s� sf�r�easc� privindu-l, din �nchisoarea �n care �l aruncase, urma�ului s�u la tron. Nu po�i vedea �nl�untrul acestei frumuse�i doar cu mintea. Trebuie s� te apropii cu inima. �i s� ai puterea s� ��i accep�i condi�ia: „Nu vreau s� prev�d viitorul. S�nt mult prea atent la a modela prezentul. Dumnezeu nu a voit asta, ned�ruindu-mi nici o putere asupra clipei urm�toare…“, spusese Gandhi. Dar a d�ruit o ne��rmurit� frumuse�e clipei.
(FOTO: Delega�ia roma�can� al�turi de ambasadorul Rom�niei �n India, Excelen�a Sa Vasile Sofineti; Taj Mahal, a opta minune a lumii)
|
Autentificare
