Capitalism rom�nesc

Pe vremea socialismului real, spre deosebire de multi naivi, nu-mi f�ceam prea multe iluzii despre societatea capitalist�. Stiam si eu, dar nu din brosurile de propagand� comunist�, ci din studii serioase, ap�rute �n Occident, c� societatea capitalist� �si are sl�biciunile sale. Unele, de esent�, cum ar fi goana dup� profit, altele tin�nd de locurile �n care se instalase (�n Rom�nia interbelic�, de exemplu, aroganta toapelor �mbog�tite peste noapte). Stiam �ns� c� erau si multe lucruri bune ale capitalismului. Printre acestea, la loc de frunte se num�ra calitatea serviciilor. Absenta liberei concurente f�cea ca �n socialism cet�teanul s� fie la discretia institutiilor care r�spundeau de servicii. �nv�t�tura clientul nostru, st�p�nul nostru se transformase �n �nv�t�tura clientul nostru, sluga noastr�. Ca s� repari o teav�, nu ajungea s� dai un telefon la o firm� de specialitate si s� pl�testi. Era nevoie de fel de fel de interventii pe la sefi, ca s� nu mai spunem c� era nevoie s� dai spag�.
Mult mai nenorocit, socialismul ne obliga pe toti s� fim multilateral dezvoltati. Slaba dezvoltare a serviciilor f�cea ca un cet�tean s� fie deopotriv� scriitor, sofer, t�mplar, bon� la copil, electrician, c�r�tor cu c�rca, reparator de masini. Cine dintre cei care au tr�it vremurile lui Ceausescu, mai ales dup� 1980, nu-si mai aminteste c� trebuia s�-si repare singur motorul sau instalatia electric�. Si nu neap�rat pentru c� n-avea bani s� pl�teasc� un mecanic sau un electrician, ci pur si simplu, pentru c� mecanicii si electricienii erau scumpi la vedere.
De aceea, pe vremea socialismului real �mi spuneam c� �n capitalism eu m� voi ocupa cu scrisul. Din scris voi scoate bani. Altii se vor ocupa cu pusul clantelor. Din care vor scoate bani. Cu banii obtinuti din scris, eu voi pl�ti pe cel care pune clanta. Iar cel care pune clante, din banii obtinuti cu meseria lui - la fel de onorabil� ca a mea - cump�r� gazeta la care eu scriam.
Capitalismul - stiam - se bazeaz� pe libera concurent�. Si-mi imaginam c� �ntr-o posibil� societate capitalist� pe p�m�ntul patriei, firmele de servicii se vor bate s� fac� pe plac clientului. Altfel, �n conditiile liberei concurente, riscau s� dea faliment. Iar falimentul �nsemna ca proprietarii, dar si managerii firmelor de servicii s� r�m�n� pe drumuri. A venit, �n fine, si pe p�m�nt autohton mult jinduitul capitalist. A devenit clientul nostru, st�p�nul nostru? Nici vorb�. De acest adev�r al Rom�niei postdecembriste aveam s� m� conving de numeroase ori �n ultima or�. Acum, serviciile s�nt la fel de proaste si la fel de putine. Contrar la ceea ce m� asteptam, nu poti obtine un serviciu �n plus pl�tind �n plus. Nu-ti bate nimeni la us� �ntreb�ndu-te dac� n-ai ceva de reparat prin cas�. Cu vreun an �n urm�, �n vinerea Pastelui, mi s-a stricat frigiderul. Riscam s� r�m�n cu hrana stricat�. E imposibil - mi-am zis - s� nu functioneze �n aceste zile vreun atelier care s� cear� un pret dublu. Nu functiona nici un atelier. Nimeni nu catadicsea s�-si sacrifice s�rb�toarea, dar s� c�stige dublu. �n Rom�nia de azi toat� lumea �i boceste pe s�raci. Desi �n Rom�nia de azi pare c� nimeni nu vrea s� c�stige un ban �n plus cinstit.