RASISM SI DISCRIMINARE

• Departamentul de Stat acuzďż˝ rasismul din Romďż˝nia, exemplificďż˝nd, printre altele, cu „250 de romi evacuati dintr-un bloc la ordinul Primďż˝riei Piatra Neamt“ ďż˝n august 2006 • la momentul acela, singurii evacuati au fost cei aproximativ 80 de tigani din scara B a blocului 40, care s-au mutat ďż˝n altďż˝ scarďż˝ a aceluiasi imobil • vara trecutďż˝, locatarii blocului 40 au primit locuinte pe strada Muncii pentru ca ANL sďż˝ reabiliteze blocul • „Administratia Piatra Neamt nu a discriminat nici un tigan, nici chiar pe cei care stau cu burta la soare si nu muncesc“, zice bulibasa Victor Stďż˝nescu, consilier local •

Justitia nu are credibilitate, coruptia este ďż˝n floare, iar tiganii sďż˝nt discriminati la Piatra Neamt. De fapt, ďż˝n toatďż˝ Romďż˝nia, ďż˝nsďż˝ unul din exemple este municipiul Piatra Neamt. Acestea sďż˝nt concluziile care reies din raportul Departamentului de Stat din SUA, dat publicitďż˝tii alaltďż˝ieri la Washington. Pe lďż˝ngďż˝ criticile aduse de americani politicienilor romďż˝ni care au fďż˝cut ďż˝n ultimul an declaratii mai mult sau mai putin rasiste, raportul alocďż˝ un capitol ďż˝ntreg cetďż˝tenilor romi, vorbind de „violente gratuite ďż˝mpotriva acestora“.
Documentul elaborat de Biroul pentru Democratie, Drepturile Omului si Muncďż˝ din cadrul Departamentului de Stat pomeneste de faptul cďż˝, potrivit Romani Criss, anul trecut au continuat actiunile de evacuare a tiganilor, atďż˝t ďż˝n Bucuresti, cďż˝t si ďż˝n alte localitďż˝ti din tarďż˝. „Plďż˝ngerile penale depuse de Romani Criss si familiile rome ale cďż˝ror case din Chitila, suburbie a Bucurestiului, au fost demolate ďż˝n ianuarie 2006 au rďż˝mas ďż˝n asteptare; casele au fost ridicate ilegal pe domeniul public. Tot ďż˝n asteptare a rďż˝mas si plďż˝ngerea din 2005 a Romani Criss, ďż˝n legďż˝turďż˝ cu raidurile politiei fďż˝cute ďż˝n comunitďż˝tile de romi de la periferiile municipiului Cluj-Napoca, ďż˝n timpul cďż˝rora 10 locuinte rome au fost incendiate. Cei 250 de romi evacuati din casele lor ďż˝n Piatra Neamt, ďż˝n august 2006, au continuat sďż˝ nu se poatďż˝ ďż˝ntoarce ďż˝n ele. Ei au fost evacuati ca urmare a deciziei primarului orasului de a repara blocul de apartamente ďż˝n care locuiau acestia“, se aratďż˝ ďż˝n raportul Departamentului de Stat. ďż˝n continuare, documentul oferďż˝ si alte exemple: 40 de familii de tigani evacuate din Tulcea si mutate ďż˝n zona portului, alti vreo 250 de tigani evacuati tot ďż˝n 2005 ďż˝n Zalďż˝u, care continuďż˝ sďż˝ trďż˝iascďż˝ ďż˝n zone sďż˝race. Totodatďż˝, puncteazďż˝ una din putinele sanctiuni pe care reprezentantii romilor le-au obtinut ďż˝n instantďż˝: amenda de 4.000 de lei ďż˝ncasatďż˝ de Primďż˝ria Miercurea Ciuc pentru evacuarea si mutarea a 140 de tigani ďż˝n apropiere de statia de epurare a orasului.

„ďż˝stia n-au nici un Dumnezeu; Primďż˝ria ne-a ajutat“

Criticile aduse de raportul americanilor sďż˝nt contracarate chiar de reprezentantii tiganilor. Cel putin ďż˝n ce priveste administratia pietreanďż˝. Victor Stďż˝nescu, bulibasďż˝ peste cďż˝ldďż˝rari si consilier local aflat la a doua legislaturďż˝, neagďż˝ categoric cďż˝ tiganii ar fi discriminati la Piatra Neamt. „Doamne, fereste! Nu sďż˝ntem discriminati, cum sďż˝ fim?! Nu de actuala administratie! Din contrďż˝, ne-a ajutat. De cďż˝te ori am avut probleme, ne-am dus cu sufletul deschis si am fost ajutati“, spune bulibasa Stďż˝nescu. Victor Stďż˝nescu zice cďż˝ numai o parte din tigani fac probleme. ďż˝n general, sďż˝nt ursarii, dar niciodatďż˝ nu cďż˝ldďż˝rarii pe care ďż˝i conduce el. Iar dacďż˝ au fost evacuati tigani din blocuri, musai cďż˝ erau ursari. „Noi, cďż˝ldďż˝rarii, sďż˝ntem fostii nomazi. Noi nu stďż˝m la bloc si n-am stat niciodatďż˝. Numai la casďż˝. Din ‘50, de cďż˝nd ne-a dat pďż˝mďż˝nt ďż˝n Dďż˝rmďż˝nesti si cďż˝rďż˝midďż˝, ne-am fďż˝cut case si acolo am stat. Ursarii stau la bloc. ďż˝stia n-au nici un Dumnezeu! Noi nu avem treabďż˝ cu ei. Sďż˝nt 86 de natii de tigani: lingurari, ursari, ceaunari, aurari, lďż˝iesi, argintari, lďż˝utari... Eu pe ai mei ďż˝i conduc cum trebuie. Acum eu, fiind si consilier local, mai vďż˝d una, alta. Ursarii nu prea au conducďż˝tor. ďż˝stia-s vďż˝trari, muzicanti. Sďż˝nt si cam puturosi, nu pun capul la contributie sďż˝ facďż˝ si ei ceva. Asteaptďż˝ sďż˝ vinďż˝ primďż˝ria sďż˝ le facďż˝ mďż˝ncare acasďż˝! Dar nici pe ďż˝stia nu i-a discriminat nimeni, chiar dacďż˝ stau cu burta la soare. Primďż˝ria a ajutat tiganii. Si cďż˝ldďż˝rari, si ursari. Dar sďż˝nt multi care nu vrea sďż˝ munceascďż˝, nu vrea sďż˝ sape pe santier“, mai spune bulibasa Stďż˝nescu, bucuros cďż˝ pe cďż˝ldďż˝rarii lui ďż˝i duce capul sďż˝-si facďż˝ firme, mici, dar de succes, mai ales profilate pe fier vechi si constructii metalice.

Tiganii nu stau �n strad�

�n august 2006, municipalitatea pietrean� avea de g�nd s� evacueze �n �ntregime blocul 40, devenit focar de infectie si cuib de infractori �n plin oras, spre disperarea celor care locuiau �n preajm�. Nu s-a putut �n �ntregime. Cei de la scara B s-au mutat la scara C, �n locuintele eliberate de cei care nu aveau domiciliu legal pe Piatra Neamt. C�tiva tigani au primit locuinte noi la Speranta. Nu au fost �ns� 250 de persoane, ci numai 80. �n iunie 2007, toti cei care st�teau la scara C a blocului 40 au fost mutati �n locuintele ridicate de prim�rie pe strada Muncii, complexul cuprinz�nd 13 module a c�te patru unit�ti locative fiecare. Cele 52 de locuinte au fost rapid ocupate. Decizia mut�rii a fost impus� oficialit�tilor pietrene at�t de nemultumirea cresc�nd� a pietrenilor din D�rm�nesti, c�t si de riscul la care se expuneau romii dac� mai r�m�neau acolo: blocul 40 mai avea un pic si c�dea peste ei. Cum este cazul blocului D2 de pe Aleea Tiparului, adus �n asa hal de degradare �nc�t se poate pr�busi �n orice clip�. Si pentru acesta prim�ria are planuri s�-l evacueze si s�-l expertizeze. Dac� se mai poate face ceva cu el, va fi reabilitat, dac� nu, va fi demolat. �n D2 mai s�nt ocupate doar primele dou� etaje. Locatarii vor fi de asemenea mutati �n locuinte de necesitate, provizoriu, p�n� c�nd prim�ria termin� locuintele sociale pe care le are �n program. Nici un tigan cu acte-n regul� nu r�m�ne �n strad�. Dac� �n 2004 li s-au construit 27 de locuinte �n hala F2 din Speranta, �n 2005 au urmat alte 28 de garsoniere, �n blocul F3, plus 8 locuinte tip container pe strada Ion Slavici, date celor care au refuzat s� mearg� �n Speranta. Anul trecut s-au f�cut cele 52 de locuinte pe strada Muncii, ca s� ad�posteasc� evacuatii din blocurile cu risc de pr�busire si pe cei din casele nationalizate care au fost restituite �n natur�. Anul acesta, prim�ria demareaz� constructia a alte module pe strada Muncii - 18 c�sute, un total de 72 de locuinte - plus cinci blocuri pentru tineri �n Speranta (245 de locuinte), 50 de vilute pe strada Gheorghe Asachi de la V�leni (alte 200 de locuinte) si 31 de locuinte sociale noi �n blocul H18 de la Speranta. Sigur, trebuie precizat faptul c� s�nt putine cazurile �n care tiganii care au primit locuint� de la prim�rie au si p�strat-o �n bun� stare. Blocurile de la Speranta s�nt f�cute praf �n mai putin de doi ani de g�zduit romi, iar cele din strada Muncii �ncep s� se resimt� la r�ndul lor, desi au mai putin de 12 luni de c�nd si-au g�sit chiriasi.