Copil�rie furat� de p�rin�i
• peste 210 cazuri de copii maltrata�i au fost �nregistrate �n acest an • �n 70% din cazuri, copiii au fost victimile abuzurilor fizice: b�t�i, pedepse corporale La Direc�ia General� de Asisten�� Social� �i Protec�ia Copilului Neam� au fost �nregistrate, de la �nceputul anului �i p�n� �n prezent, aproximativ 210 cazuri de copii maltrata�i. �n circa 70% din cazurile semnalate, copiii au fost victimele abuzurilor fizice - b�t�i, pedepse corporale - comise asupra lor mai ales de p�rin�i. Pentru a dep�i efectele „corec�iilor“ dure care le-au fost administrate, copiii b�tu�i au avut nevoie de consiliere psihologic�, iar c��iva dintre ei de mai mult de zece zile de �ngrijiri medicale. B�taia, la rom�ni, continu� s� fie „rupt� din rai“. Un studiu recent realizat �n �ara noastr� cu sprijinul UNICEF arat� c� pedepsele fizice aplicate de rom�ni copiilor lor s�nt frecvente la toate categoriile de v�rst�, fiind considerate m�suri disciplinare. Studiul mai arat� c� certurile �ntre p�rin�i s�nt mai frecvente �n mediul rural dec�t �n cel urban, motivele fiind banii, consumul de alcool, copilul, rudele. Stresul �i insecuritatea economic� a p�rin�ilor se r�sfr�ng �i ele asupra copiilor.
„Am avut cazuri de copii b�tu�i de p�rin�ii care au avut probleme la serviciu. P�rintele nu a avut abilitatea de a rezolva o stare conflictual� la serviciu �i a transferat-o asupra celui aflat �n pozi�ia de ascult�tor - so�ie, copil. De multe ori, chiar, atunci «se treze�te» la el abilitatea parental�, dorin�a de a face educa�ie! �i dac� acestei st�ri i se asociaz� un pahar, dou� �n plus, apare conflictul. Copilul nu mai este aten�ionat pentru ceea ce a f�cut atunci, ci pentru tot ce �i aduce aminte p�rintele c� a f�cut copilul de-a lungul timpului. Dar c�nd copilul este pedepsit pentru ceva, pedeapsa - b�taia, palma, b��ul - nu rezolv� problema, pentru c� aten�ia copilului este distras� de la gre�eala pe care a f�cut-o �i este �ndreptat� c�tre pericolul pe care �l reprezint� agresiunea, indiferent de forma ei“, a declarat profesor Eugen Simion de la Serviciul pentru Copilul Maltratat, din cadrul Direc�iei Generale de Asisten�� Social� �i Protec�ia Copilului. Violen�a are efecte nu numai pe termen scurt, ci se pot prelungi �n timp, afect�nd individul de-a lungul perioadei adulte. �n literatura de specialitate, principalele simptome asociate diverselor forme de abuz s�nt: amintiri obsesive, anxietate generalizat�, depresie, tulbur�ri ale somnului, comportament de evitare, negare, agresivitate. Prin transformarea frustr�rilor �n agresivitate, copiii victime ale violen�ei pot deveni, la r�ndul lor, p�rin�i violen�i, contribuind astfel la continuarea lan�ului violen�ei.
|
Autentificare
