O realitate despre care nu s-a spus nimic
Despre Decizia Curtii Constitutionale privind CNSAS s-au spus si s-au scris multe lucruri. Aproape toti cei g�zduiti de ziare si televiziuni s-au multumit s� depl�ng� posibila �ncetare a activit�tii CNSAS, puse sub semnul unei asa-zise misiuni istorice de condamnare a abuzurilor din perioada comunist�. Locul cenzurii oficiale de dinainte de 1989 l-a luat presiunea campaniilor mediatice, nu prea diferit�, prin efectele nocive, dec�t cenzura comunist�. Asa se explic� de ce �n dezbaterea Deciziei Curtii Constitutionale n-au putut s� apar� si punctele de vedere critice la adresa CNSAS.
N-au putut fi dezv�luite astfel unele adev�ruri incontestabile. De opt ani, Legea 187/1999 a n�scut eroi si victime de r�sunet. Gratie acestei legi, membri ai CNSAS au devenit peste noapte vedete hollywoodiene, ba si mai mult, personaje atotputernice, privite cu spaim�, curtate, lingusite si chiar mituite. Membrii CNSAS erau p�nditi de f�tucile din pres� peste tot unde mergeau (chiar si c�nd mergeau s� se descheie la prohab), pentru a le smulge cu o clip� mai devreme informatii �n exclusivitate despre dosarele aflate pe rol. Oameni normali, din carne si zg�rci, asud�nd si defec�nd ca orice biped, membrii Colegiului, alesi de mismasurile politicianiste, deveniser� cei mai puternici oameni din Rom�nia. Mai puternici dec�t procurorul general, dec�t primul ministru, ba chiar si dec�t seful statului. Doar Foquier-Tinville, sinistrul Acuzator Public al Tribunalului Revolutionar din Revolutia francez� de la 1789, mai avusese o asemenea putere asupra bietilor muritori. Transformat �n Tribunal extraordinar dup� model bolsevic, Colegiul avea dreptul de a declara c� X a f�cut Politie Politic�, iar Y, cu acelasi dosar, n-a f�cut. De o diaree a unui membru al Colegiului depindea destinul unui politician, al unui magistrat, al unui jurnalist, si al unui ierarh al Bisericii.
Existenta CNSAS a afectat viata noastr� social-politic� din ultimii opt ani, nu numai prin folosirea institutiei �n b�t�liile politice mizere din Rom�nia, dar si prin sporul de putere ocult� dat� Serviciilor Secrete. Pentru c� SRI, SIE si DIA au detinut si mai detin arhivele fostei Securit�ti, dosarul unei personalit�ti a depins si de sefii acestor institutii. �n functie de interesele obscure ale stabilor de la Servicii, anumite dosare ajungeau la CNSAS. Altele, r�m�neau �ncuiate �n seifuri. Unor personalit�ti li se trimitea dosarul jumulit, altor personalit�ti li se trimitea dosarul contraf�cut. Destinul unor personalit�ti depindea astfel, �n chip absolut nedemocratic, de interesele obscure ale Serviciilor secrete si nu de viata si activitatea lor. O nou� lege de reglementare a activit�tii trebuie s� ia �n calcul si aceast� realitate.
|