TIGANII NOSTRI, TIGANII NIM�NUI

• unul din subiectele la modďż˝ este ďż˝n aceastďż˝ perioadďż˝ integrarea etnicilor ďż˝n societate • dincolo de el, problemele lor sďż˝nt multe • ďż˝n cartierul Speranta, unii uitďż˝ cďż˝ mai au si ďż˝ndatoriri pentru locuintele sociale cďż˝pďż˝tate • tiganii spun cďż˝ „nici dracu’ nu-i ajutďż˝“ • lideri sau reprezentanti ai fundatiilor care cicďż˝ le reprezintďż˝ interesele n-au prea fost vďż˝zuti prin cartier • „Ce Romani Criss, ei vin la noi sďż˝ discute, sďż˝ ne ďż˝ntrebe ce facem, cum o ducem? Nuuuu!!! Nu stau ei la discutii cu bulibasa, sďż˝ afle ce ne doare“, a declarat bulibasa Victor Stďż˝nescu • „ďż˝n 2004, a ajuns Mďż˝dďż˝lin Voicu ďż˝n Piatra Neamt, dar nu s-a realizat nimic ďż˝n urma venirii lui. A scos doar vorbe din gurďż˝“, a afirmat Brado Copot, presedintele onorific al Partidei Romilor Proeuropa •

Nicolae Romulus Mailat, etnicul sibian acuzat de uciderea unei italience ďż˝n Peninsulďż˝, spre sfďż˝rsitul anului trecut, a fďż˝cut sďż˝ curgďż˝ valuri de cernealďż˝ ďż˝n presa italianďż˝ si romďż˝neascďż˝. Si un veritabil „tsunami“ xenofob la adresa tuturor romďż˝nilor, urmat de luďż˝ri de pozitie a oficialilor romďż˝ni sau strďż˝ini, a reprezentantilor unor fundatii si organizantii nonguvernamentale care cicďż˝ s-ar ocupa de apďż˝rarea drepturilor etnicilor si integrarea lor ďż˝n societate sau a asa-zisilor „lideri“ ai societďż˝tii civile. Scandalul pare sďż˝ se fi stins acum si vorbele au rďż˝mas doar luďż˝ri de pozitie prin presa scrisďż˝ sau la emisiunile radio-tv. Departe de toate acestea, tiganii din Neamt au rďż˝mas cu problemele lor, cu liderii lor despre care... nu spun prea multe. De la autoritďż˝ti pďż˝nďż˝ la sefii lor, toti sustin cďż˝ necazurile etniei sďż˝nt ďż˝n atentia lor, cďż˝ se procupďż˝ de a le rezolva, cďż˝ se doreste accesarea de fonduri, pentru a micsora decalajul social fatďż˝ de populatia majoritarďż˝, si cam atďż˝t. Si iatďż˝ ce am aflat ďż˝ntr-un raid reportericesc ďż˝n cartierul Speranta si ce sustin trei dintre cei care reprezintďż˝ interesele etnicilor pietreni.

„Asta-i viata ďż˝n Speranta“

Cďż˝nd am intrat ďż˝n F2, era frig si familiile de etnici tigani erau, ďż˝n majoritate, acasďż˝. Bineďż˝nteles, asa cum se ďż˝ntďż˝mplďż˝ la orice vizitďż˝ „strďż˝inďż˝“, locatarii s-au strďż˝ns ciorchine ďż˝n jurul musafirilor. „Am auzit cďż˝ vor sďż˝ ne scoatďż˝ afarďż˝ cďż˝ n-am plďż˝tit la ďż˝ntretinere“, spune o femeie ďż˝ncotosmďż˝natďż˝. „Nu putem trimite copiii la scoalďż˝“, spune alta, mai tinericďż˝, ďż˝nconjuratďż˝ de trei puradei. „Nu ni-i primeste, cďż˝-s mazaci, dar cu ce sďż˝-i spďż˝lďż˝m dacďż˝ n-avem apďż˝ caldďż˝?!“, continuďż˝ ea. Ca o adevďż˝ratďż˝ gazdďż˝ ce este, ne invitďż˝ ďż˝n casďż˝ sďż˝ ne arate cďż˝t de greu o duce. ďż˝mpleticindu-se ďż˝n trei copii, trďż˝gďż˝nd cu sete dintr-o tigarďż˝, tiganca aratďż˝ cu degetul mucegaiul de pe pereti. ďż˝nsďż˝, ca o gospodinďż˝ ce este, si-a plantat pe cimentul din bucďż˝tďż˝rie cďż˝teva borcane de zarzavat pentru bors. „Nu vďż˝ ajutďż˝ nimeni?“, ďż˝ntrebďż˝m cu gďż˝ndul la sutele de programe europene si la finantďż˝rile grase care s-au dat pentru integrarea romilor. „Ajutďż˝ pe dracu’! Nu ne-a dat nimeni nici cďż˝t un pachet de biscuiti. Toti spun cďż˝ tiganii sďż˝nt rďż˝i, cďż˝ tiganii furďż˝, cďż˝ tiganii dau ďż˝n cap la oameni“, spun unii pe trei voci. ďż˝n garsoniera Lucretiei Caprďż˝ se respirďż˝ greu. ďż˝mbďż˝cseala si mirosul de mucegai amestecat cu diverse arome culinare iese din toti porii peretilor. Aruncate care-ncotro, zac prďż˝fuite niste icoane ďż˝nrďż˝mate ďż˝n plastic. ďż˝ntr-un colt troneazďż˝ un palmier. Tot din plastic. ďż˝n mijlocul camerei, asezati unul pe scaun, unul pe saci cu haine, doi vlďż˝jgani se uitďż˝ la televizor. Sďż˝nt smecheri, se vede pe ei. Au toale de rapperi si sepcile puse smechereste pe-o parte. Au telefoane mobile. ďż˝n camerďż˝ le picďż˝ tavanul ďż˝n cap. „A zis sďż˝ repar. Eu sďż˝ repar?!“, se aratďż˝ ofensatďż˝ Lucretia Caprďż˝. „Cďż˝nd o sďż˝-mi ofere conditii, o sďż˝ repar si eu. Tot atunci o sďż˝ plďż˝tesc si ďż˝ntretinerea. Acuma sďż˝ dau bani de ce? Nici dacďż˝ mďż˝ taie“, spune femeia categoricďż˝. Se plďż˝nge de frig: ziua mai deschide aragazul, dar noaptea i-e fricďż˝ sďż˝ doarmďż˝ cu el aprins.

„Noi vrem pďż˝mďż˝nt“

La apartamentul 7 stau Nicolai Saulea si Lucia Simina. Au doi copii. Locuinta este surprinzďż˝tor de curatďż˝, cu covoare dintr-un perete ďż˝ntr-altul, cu mobilďż˝ modernďż˝, cu televizor cu ecran plat, cu macrameuri si flori de plastic. E drept cďż˝, ďż˝n timp ce pe ecran ruleazďż˝ Dan Diaconescu, pe dulap si ďż˝n cuier se odihnesc niste sei si hamuri. Un perete ďż˝ntreg e ocupat de vitrina ornatďż˝ cu balerine din portelan si alte bibelouri, cu o ditamai masina de fďż˝cut zgomote dotatďż˝ cu douďż˝ boxe mari. Bďż˝iatul, la vreo doi ani jum’ate, e descult acum si ďż˝ncepe sďż˝ plimbe o masinutďż˝ de-a lungul ďż˝ntregului ansamblu mobilier. Fata, la trei ani si-un pic, e mai timidďż˝ si se ďż˝ngrďż˝mďż˝deste ďż˝n mamďż˝-sa. Care fumeazďż˝ si vorbeste. Nu pare a avea mai mult de 18 ani, iar dacďż˝ are, nu e foarte apďż˝satďż˝ de grijile vietii. Are cine sďż˝ aibďż˝ grijďż˝ de ea. Curďż˝ticďż˝, mďż˝runticďż˝, preocupatďż˝ de cei doi juniori. El, capul familiei, este foarte supďż˝rat cďż˝ nu e lďż˝sat sďż˝ trďż˝iascďż˝. Povesteste cďż˝ familia lui a avut casďż˝ pe Calea Romanului, dar i-au mutat promitďż˝ndu-le apartamente. Au ajuns la blocul 18, de pe strada Siret, de unde au fost mutati, iar acum, de vreo doi ani, au ajuns la Speranta. Regretďż˝. ďż˝i era mai bine la blocul 18, chit cďż˝ ajunsese o dugheanďż˝ gata sďż˝ se dďż˝rďż˝me la primul vďż˝nt. „Romani Criss ne-a mai ajutat, a venit si a pus un zid aici ďż˝n spate, cďż˝ ne bďż˝tea vďż˝ntul. De trei - patru luni mďż˝ chinui sďż˝ cumpďż˝r pďż˝mďż˝nt sďż˝-mi fac casďż˝. Am cumpďż˝rat aici, de vale, si nu mi-au dat voie sďż˝ fac casa, cďż˝ cicďż˝ e ďż˝n extravilan. N-am furat. Nu-s prost sďż˝ fur aici. Am fost ďż˝n Italia si am fďż˝cut bani. Care-i problema?!“, se declarďż˝ intrigat Nicolae Saulea.

„Nu stiu de ce sďż˝nt incultďż˝ cďż˝ stiu sďż˝ scriu si sďż˝ citesc“

Tďż˝nďż˝rul a lucrat la Politia Comunitarďż˝ pďż˝nďż˝ acum cďż˝teva luni. A fost dat afarďż˝ cďż˝ politistii l-au luat ďż˝ntr-o zi la bďż˝taie pe frate-su si el n-a putut sta deoparte: i-a sďż˝rit ďż˝n apďż˝rare, cďż˝ sďż˝ngele apďż˝ nu se face. Asa s-a trezit fďż˝rďż˝ serviciu. Dar bani are. E drept cďż˝ are si datorii. „Am bani, dar nu plďż˝tesc. Sďż˝-mi dea garsonierďż˝ acolo, ďż˝n vilele pe care le face primďż˝ria la blocurile ANL! Plďż˝tesc dacďż˝ o sďż˝-mi zicďż˝ procurorul, dar sďż˝ vinďż˝ ďż˝ntďż˝i sďż˝ stea si el aici o zi, sďż˝ vadďż˝ cum e“, spune Saulea.
Lucia zice cďż˝ a vrut sďż˝-si facďż˝ societate, sďż˝ mai vďż˝ndďż˝ la tarabďż˝. N-a putut pentru cďż˝ „sďż˝nt incultďż˝ si tigancďż˝“. „Nu stiu de ce sďż˝nt incultďż˝ si tigancďż˝, stiu sďż˝ scriu si sďż˝ citesc“, zice fata. Apoi, tristďż˝, continuďż˝: „Sďż˝nt si tigani rďż˝i, dar sďż˝nt si tigani buni. Noi ne vedem de viata noastrďż˝, de treaba noastrďż˝, am strďż˝ns bani sďż˝ vďż˝ruim aici, sďż˝ fie frumos, sďż˝ trďż˝im ca oamenii. Unii din noi nu pďż˝streazďż˝. Am cerut repartitie ďż˝n altďż˝ parte, nu ne-a dat. Mai vin din cďż˝nd ďż˝n cďż˝nd si ne dďż˝ cďż˝te-o cďż˝ciulďż˝ sau o pereche de papuci pentru copii. D-astea pot sďż˝ le cumpďż˝r si eu“. ďż˝n timp ce vorbeste, pe hol se pune de-un bairam ďż˝n toatďż˝ regula. Bibelourile, combina si vitrina lui Saulea ďż˝ncep sďż˝ zdrďż˝ngďż˝ne. ďż˝mi spun cďż˝ asa e mereu, abia pun geanďż˝ pe geanďż˝ un ceas pe noapte. Sďż˝nt cetďż˝teni de etnie romďż˝, cum le spun unii. Ei se considerďż˝ tigani. ďż˝si spun tigani. Tiganii nimďż˝nui.

Tabere oficiale

Mult deasupra lor sďż˝nt reprezentantii lor. Din costumele bine cďż˝lcate, consilierii locali sau judeteni de etnie romďż˝, coordonatorii programelor de integrare ďż˝n societate sau consilieri pe probleme de romi vorbesc despre tigani. Se pare cďż˝ existďż˝ o schismďż˝ ďż˝ntre etnicii din Neamt. Ruptura este confirmatďż˝ de liderii lor: pe de o parte e bulibasa Victor Stďż˝nescu, consilier municipal la Piatra Neamt, care recent a votat pentru accesarea a aproape 200.000 de euro pentru incluziunea socialďż˝ a tiganilor adunati sub numele de „Stďż˝nesti“, pe cealaltďż˝ parte este Brado Copot, cu altii. Iar undeva mult deasupra lor sďż˝nt organizatiile non-guvernamentale care toacďż˝ bani frumosi sďż˝ apere interesele tiganilor. Ambii lideri recunosc cďż˝ teoria sunďż˝ bine, dar practica ne omoarďż˝. Nu se ďż˝ntďż˝mplďż˝ nimic, spun Victor Stďż˝nescu si Brado Copot la unison. „De acum vreo patru-cinci ani, de cďż˝nd a venit Mďż˝dďż˝lin Voicu la Piatra Neamt, n-a mai venit nimeni la noi. Ce Romani Criss, ei vin la noi sďż˝ discute, sďż˝ ne ďż˝ntrebe ce facem, cum o ducem? Nuuuu!!! Nu stau ei la discutii cu bulibasa, sďż˝ afle ce ne doare, ce ar trebui sďż˝ facem, ce idei avem. Eu am cam 6.000 de supusi. Toti sďż˝nt oameni linistiti. Ne ajutďż˝m unii pe altii, ca s-o ducem bine. Am avut unul mai amďż˝rďż˝t, dar a dat fiecare ce-a putut si s-a ridicat. Si-a fďż˝cut o cďż˝sutďż˝, si-a luat masina lui, are tot ce-i trebuie. Eu m-am luptat pentru tiganii mei si vreau ca toti sďż˝ aibďż˝ masini, case, societďż˝ti. Tiganii cďż˝ldďż˝rari n-au iesit din tarďż˝ ca sďż˝ munceascďż˝ pentru altii, ďż˝n strďż˝inďż˝tate. Noi dacďż˝ iesim peste granitďż˝, mergem sďż˝ vizitďż˝m, nu ne rupem oasele ďż˝n strďż˝inďż˝tate. Si ne descurcďż˝m cum putem noi, fďż˝rďż˝ sďż˝ asteptďż˝m sďż˝ vinďż˝ strďż˝inii sďż˝ ne plďż˝ngďż˝ de milďż˝“, a declarat consilierul local Victor Stďż˝nescu, bulibasďż˝ de circa un sfert de secol peste tiganii cďż˝ldďż˝rari din Piatra Neamt si cu putere de decizie asupra celor din Roznov si Sďż˝vinesti.

„Nici fondurile structurale nu stiu cďż˝t ďż˝i vor ajuta pe tigani“

Brado Copot, implicat cu functie de conducere ďż˝ntr-o formatiune denumitďż˝ Partida Romilor Proeuropa si consilier judetean, zice cďż˝ sefii formatiunii pe care o reprezintďż˝ ďż˝n teritoriu sďż˝nt extrem de preocupati de tigani. „Prin luna noiembrie (anul trecut) a venit ďż˝n Neamt secretarul general al Partidei Romilor. ďż˝naintea lui a venit reprezentantul zonal si a mers aproape ďż˝n toate localitďż˝tile din judet. E drept cďż˝ nu s-a ďż˝ntďż˝mplat aproape nimic, dar avem niste programe pe care le discutďż˝m. Dar cam de trei ani nu s-a dat nici un ajutor sau vreun alt beneficiu tiganilor. Nici fondurile structurale nu stiu cďż˝t ďż˝i vor ajuta pe tigani, pentru cďż˝ ei nu au bani ca sďż˝ acopere aportul personal. Pďż˝nďż˝ acum cďż˝tiva ani eu mďż˝ ocupam de necazurile lor, le ascultam durerile, dar am fost hďż˝rtuit din toate directiile si m-am lďż˝sat pďż˝gubas. N-a mai venit niciunul la mine de destui ani. ďż˝n 2004 a ajuns Mďż˝dďż˝lin Voicu ďż˝n Piatra Neamt, dar nu s-a realizat nimic ďż˝n urma venirii lui. A scos doar vorbe din gurďż˝, dar nu l-a interesat sďż˝ vadďż˝ ce greutďż˝ti sďż˝nt, care sďż˝nt problemele noastre“, a spus presedintele onorific al Partidei Romilor Proeuropa, Brado Copot. De venirea mai-marelui de la Proeuropa stia si Daniel Rďż˝ducanu, consilier pe probleme de romi ďż˝n cadrul Prefecturii Neamt. „Cel de la Partida Romilor Proeuropa a mers la Roman, unde s-au ales lideri ai rromilor pe strďż˝zi, cartiere, apoi s-a dus la Bicazu Ardelean si Bicaz Chei sďż˝ vorbeascďż˝ si cu comunitďż˝tile de acolo. Ajutoare financiare nu stiu dacďż˝ a dat efectiv, dar vorbesc despre diverse programe. Eu zilnic primesc ďż˝n audientďż˝ tigani, si cam tot timpul sďż˝nt probleme sociale cu care vin ca sďż˝ ďż˝i ajut sďż˝ si le rezolve“, a spus consilierul prefectului pe teme de romi, Daniel Rďż˝ducanu.

Proiect de 70.000 de euro pentru 100 de tigani pietreni

Zilele trecute, Primďż˝ria Piatra Neamt a cďż˝stigat ďż˝n cadrul programului Phare de incluziune socialďż˝ un proiect privind formarea, orientarea si insertia profesionalďż˝ a unui grup de persoane de etnie romďż˝ din oras. Cu 70.456,5 euro se vor scoli si califica 100 de tigani ďż˝n douďż˝ domenii: ďż˝ngrijirea la domiciliu a bďż˝trďż˝nilor si croitorie. Proiectul va fi derulat ďż˝n parteneriat cu Fundatia de ďż˝ngrijiri Comunitare (care va rďż˝spunde de calificarea ďż˝n ďż˝ngrijirea bďż˝trďż˝nilor si va fi un potential angajator al celor calificati ďż˝n meserie), Colegiul Tehnic „Gheorghe Cartianu“ (care rďż˝spunde de instruirea si calificarea croitorilor) si AJOFM Neamt (care va asigura consilierea si orientarea cursantilor spre locuri de muncďż˝). „Proiectul va fi realizat prin calificarea a 40 de persoane de etnie romďż˝ ďż˝n meseriile de ďż˝ngrijitor bďż˝trďż˝ni si operator confectioner industrial, dar si prin actiuni de consiliere realizate la centrul din Speranta. Prin participarea la aceste activitďż˝ti, cei 100 de beneficiari vor avea posibilitatea sďż˝-si gďż˝seascďż˝ mai usor un loc de muncďż˝ potrivit cu pregďż˝tirea lor, putďż˝ndu-si astfel ďż˝ntretine familia din propriile venituri“, a precizat Nicoleta Husaru, purtďż˝torul de cuvďż˝nt al Primďż˝riei Piatra Neamt. Cei 100 de rromi ce vor intra ďż˝n calificare si consiliere profesionalďż˝ urmeazďż˝ sďż˝ fie identificati. Se va constitui echipa de specialisti care sďż˝ se ocupe de proiect (echipďż˝ ce va reuni toti partenerii implicati), se va pregďż˝ti terenul pentru ďż˝nceperea proiectului, se va asigura baza de date si se vor planifica activitďż˝tile, dupďż˝ care urmeazďż˝ ďż˝ntocmirea dosarelor individuale (cu anchete sociale, studii de caz, documente de identitate, caracterizďż˝ri, recomandďż˝ri), formarea profesionalďż˝, consilierea psihologicďż˝, consilierea profesionalďż˝ si plasarea ďż˝nvďż˝tďż˝ceilor ďż˝n locuri de muncďż˝ potrivite cu noua calificare dobďż˝nditďż˝.