Cartier revendicat
• mostenitorul lui Henricu Djuvara revendic� �ntreg cartierul D�rm�nesti • comisia local� �i d� 47,75 hectare, dar nu doar �n cartier, ci si �n extravilanul orasului • din p�durea cerut� de Sabina Silvian, G�rcina i-a restituit 35 de hectare, �ns� Piatra Neamt trebuie s� m�soare Cozla ca s� g�seasc� p�dure liber� • Cartierul D�rm�nesti are proprietar. Cu acte, conform legii. Iar acesta nu este nicidecum vreunul din pietrenii care locuiesc �n blocurile sau casele cartierului, ci o venerabil� doamn� din Bucuresti. Sabina Silvian este cea care a revendicat �ntreg cartierul D�rm�nesti, plus �mprejurimile, ajung�nd chiar pe Calea Romanului, pe Cozla si prin p�durile Ocolului Silvic G�rcina. Sabina Silvian este mostenitorul testamentar al celui care �n anii ‘40 era st�p�n peste mosia D�rm�nestilor, Henricu Djuvara. P�n� s� vin� comunistii la putere, acesta avea �n T�rgul Pietrei mosia si conacul (la iesirea spre T�rgu Neamt, �n zona fostei baze agricole 27), avea vreo 200 de hectare de p�dure si teren agricol �n oras si �mprejurimi. Le primise ca semn de recunostint� de la rege, pentru meritele pe frontul de r�zboi. �n 1945 p�m�nturile i-au fost ciuntite de comunisti, boierul Djuvara pierz�nd cam 60 de hectare. Om cu capul pe umeri, foarte inteligent si cu un oarecare spirit vizionar, si-a dat seama ce urma si a �nceput s� v�nd� parcele din terenul s�u celor care �l slujeau. Documentele vremii atest� faptul c� Henricu Djuvara i-a �nzestrat pe multi din vechii locuitori ai D�rm�nestiului, obisnuind s� le fac� acte de proprietate pe teren fie c� era dar de nunt�, dar de botez, cadou aniversar sau pur si simplu sprijin pentru v�duve. Asa se face c� din mult ce-a fost, putin a mai r�mas. �n anul 1948, c�nd comunistii s-au hot�r�t s� �i ia boierului si restul p�m�nturilor, n-au mai avut de luat dec�t vreo 48 de hectare. Le-au luat. Henricu Djuvara s-a retras la Bucuresti si n-a mai revenit la Piatra Neamt niciodat�. �n anii ‘90, c�nd au �nceput primele discutii despre repararea abuzurilor f�cute de comunisti, la Prim�ria Piatra Neamt s-a primit o notificare din partea Sabinei Silvian. Aceasta venea ca mostenitor testamentar al lui Henricu Djuvara, dup� ce o viat� de om �i fusese prieten drag al�turi de sotul ei. Dup� t�r�g�n�rile specifice vremii si vremurilor, oficialii pietreni au respins atunci notificarea si au refuzat punerea �n posesie, profit�nd de o chichit� legislativ�. Legea 18/1991 vorbea de mostenitor legal. La Prim�ria Piatra Neamt s-a �nteles prin asta copii, nepoti si alte soiuri de urmas. Sabina Silvian nu avea leg�turi de rudenie cu boierul Djuvara. Apoi, a ap�rut Legea 1/2000. Sabina Silvian a revenit cu notificare. �n 2001, c�nd a ap�rut Legea 10, la fel. Ultima lege funciar� a fost 247/2005. Sabina Silvian are depus� notificare si pe aceasta. N-a ratat una. �ns� nu se mai ocup� personal, ci l-a �mputernicit pe Ion Munteanu s� �i recupereze dreptul.
„Practic, cere D�rm�nestiul de azi“
Dup� aparitia legii din 2005, care a clarificat unele lucruri �n materie de fond funciar, �n timp ce pe altele le-a �ncurcat mai tare, Ion Munteanu a reusit s� aduc� �n discutia comisiilor locale de aplicare a legilor funciare notificarea Sabinei Silvian. A cerut mosia Djuvara si dou� sute de hectare de teren si p�dure. Cum pe vremuri D�rm�nesti - Piatra Neamt era o anex� a G�rcinei, s-au depus notific�ri si la oficialii de acolo. Comisia local� din G�rcina a trecut peste diferenta dintre „legal“ „testamentar“, consider�nd c� �n litera legii s�nt unul si acelasi lucru. Si i-a dat Sabinei Silvian 35,13 hectare de p�dure, c�t a avut pe teritoriul comunei de azi. Decizia a fost certificat� si de comisia judetean�. S�pt�m�na trecut�, comisia de la Piatra Neamt a luat �n discutie solicitarea propriet�tilor care se afl� azi pe teritoriul municipiului. Parte din revendic�ri le-a solutionat favorabil, parte nu. „Cere mosia si dou� sute de hectare, adic� tot ce a avut si conacul din D�rm�nesti. Mosia este �ns� greu de identificat dup� documentele existente, plus c� nici domnul Ion Munteanu, nici doamna Sabina Silvian nu pot merge la fata locului s� identifice fostul amplasament. Av�nd �n vedere c� acum pe fostul amplasament s�nt constructii, iar�si e greu de stabilit. Practic, el cere D�rm�nestiul de azi. �ns� nu poate obtine dec�t ce este liber, potrivit legii“, a explicat secretarul Vasile Visan. Comisia local� a decis s� �i dea 47,75 de hectare de teren agricol. Ce se poate pe vechiul amplasament. Ce nu, se va acorda �n compensare pe islazul comunal si �n extravilanul orasului. P�dure nu prea au oficialii de unde s�-i dea, mai ales c� cere pe Cozla si pe Calea Romanului. Pe Cozla ar mai fi vreo 12 hectare, �ns� trebuie g�site si m�surate, iar pentru asta e nevoie de inginerii de la Directia Silvic� si de vreme bun� ca s� se poat� intra �n p�dure. Va mai dura. Nici conacul nu poate fi restituit �n natur�, chit c� el exist� si �n ziua de azi. Ad�posteste societ�ti comerciale. Comisia nu a putut �ns� hot�r� retrocedarea lui, �ntruc�t conacul n-a apartinut niciodat� municipiului. C�nd l-au luat comunistii, a fost dat ca zestre fostului CAP. De altfel, �n jurul lui s-a constituit baza agricol�, baza 27 cum mai era numit�. Rezolutiile comisiei locale au plecat la comisia judetean� de fond funciar, sub form� de propunere.
Piatra Neamt are o istorie bogat� �n ultimii zece ani �n materie de solicit�ri la legile funciare. Ajunsese la un moment dat s� fie revendicat �n �ntregime. Curgeau pe band� rulant� mostenitorii pietrenilor care la un moment dat au avut buc�ti de p�m�nt, mai mici sau mai mari, care le-au fost luate pentru a le fi d�r�mate casele si pentru a face loc blocurilor. Au existat solicit�ri importante, care vizau suprafete de teren si cl�diri din centrul orasului. Este deja celebru dosarul Lalu, mostenitorii revendic�nd at�t casa �n care era si este Palatul Copiilor, c�t si peste 20.000 de metri p�trati pe Cozla. Prim�ria a cump�rat Casa Lalu �n urm� cu doi ani doar pentru a salva Palatul Copiilor. S-au mai revendicat terenurile de sub Hotelul Central, Liceele Cartianu si Economic, de sub sediul Politiei, sub dispensarele urbane sau sapte hectare �n Cimitirul Eternitatea. Unele si-au g�sit solutionare legal� si amiabil�, altele...
|