Solutii pentru eliminarea gheturilor de pe Valea Bistritei
• Valerian Ciaglic, hidrolog timp de 40 de ani, sustine c� stie cum se poate sc�pa de formarea ghetarilor pe cursul Bistritei • pietreanul precizeaz� c� dirijarea prin subteran a unei p�rti din apa Bistritei, care s-ar �nc�lzi cu c�teva grade Celsius, este solutia unic� de �mpiedicare a form�rii ghetarilor • Simona T�RN�
Problema disparitiei ghetarilor pe cursul Bistritei pare a fi solutionat� de c�tre Valerian Ciaglic, pietreanul care sustine c�, investind o sum� care nu ar dezechilibra, ori afecta pentru mult� vreme bugetele unor ministere, s-ar spulbera pentru totdeauna temerile muntenilor. Valerian Ciaglic a fost timp �ndelungat sef al Statiei Hidrologice Piatra Neamt, fapt care l-a obligat s� urm�reasc� �ndeaproape fenomenele care se produceau �n reteaua hidrologic� subordonat� si, implicit, si z�porul imens care se produce �n unele ierni pe r�ul Bistrita amonte de Lacul Izvoru Muntelui. �n ultimul timp, specialisti ai mai multor ministere au venit pe Valea Muntelui si au analizat �n fel si chip z�porul, considerat fenomen unic �n Europa si poate si �n lume. Dup� mai multe �ntruniri, ei au ajuns la concluzia c� rezolvarea problemei, adic� �mpiedicarea ghetarilor s� mai produc� pagube cet�tenilor, inund�ndu-le beciurile si gospod�riile, sau, asa cum s-a mai �nt�mplat, luarea de vieti omenesti, este amenajarea cursului �n zonele considerate de risc. Valerian Ciaglic, care a primit �n decursul anilor mai multe premii nationale pe baza propriilor studii de hidrologie si hidrotehnic�, sustine c� nu aceasta este rezolvarea. „Consider c� exist� dou� posibilit�ti care s� duc� la �mpiedicarea aparitiei si, �n consecint�, la dezvoltarea z�porului pe cursul Bistritei. Precizez c� asta presupune schimbarea procedurii de abordare a fenomenului. �nainte, �ns�, de a descrie cele dou� posibilit�ti, consider necesare c�teva preciz�ri. Personal cred c� toate studiile �ntocmite p�n� �n prezent conduc la aceeasi concluzie. Z�porul respectiv este efectul conjugat (cumulat) al aparitiei si dezvolt�rii simultane a dou� fenomene de �nghet: curgerile de n�boi, pe r�ul Bistrita, si a podului de gheat� de pe lac. Podul �mpiedic� p�trunderea n�boiului �n chiuveta lacustr�. �n cazul c�nd unul dintre cele dou� fenomene de �nghet amintite lipseste, acumularea n�boiului nu mai are loc si, ca urmare, nu se mai produce z�porul. �n cazul iernilor «bl�nde», cu temperaturi minime de mic� valoare, c�nd curgerile de n�boi lipsesc sau s�nt foarte slabe si cu frecvent� mic�, fenomenul nu se produce. �n toate studiile pe care le-am consultat, cercet�torii care le-au �ntocmit au acordat atentie, aproape exclusiv, fenomenului ca atare, respectiv z�porului, si au omis aproape cu des�v�rsire cauzele care particip� la formarea lui. Spre deosebire de studiile amintite, eu propun �nl�turarea celor dou� cauze: podul de gheat� de pe lac si curgerile de n�boi de pe r�u. Odat� realizat acest deziderat, efectul, deci z�porul respectiv, nu ar mai avea loc“, a declarat Valerian Ciaglic.
Propunerile pietreanului vor fi puse �n dezbatere
Fostul sef al Statiei Hidrologice Piatra Neamt va prezenta, la �nceputul s�pt�m�nii viitoare, reprezentantilor Ministerului Mediului si nu numai, propunerile sale privind combaterea z�porului: „Prima posibilitate, brevetat� deja, este folosit� la �mpiedicarea form�rii podului de gheat� �n porturi. Ea const� �n formarea unor valuri cu ajutorul unor generatoare, valurile create sparg podul de gheat� fragment�ndu-l �n sloiuri mari si �n acelasi timp antreneaz� apa cald� de la fund spre suprafat�, fapt care conduce la topirea sloiurilor.
�n cazul nostru nu se pune problema utiliz�rii generatoarelor, spargerea podului de gheat� f�c�ndu-se la anumite intervale de timp cu ajutorul unei mici ambarcatiuni, imediat ce fenomenul apare, chiar dac� pe r�u nu se produc scurgeri de n�boi. A doua posibilitate se refer� la �mpiedicarea form�rii n�boiului, mai precis a ghetii de fund, care se ridic� la suprafat� si produce scurgerile masive de n�boi (zai). Si aceast� metod� este brevetat�, dar de «Mama natur�». Toti cei care au studiat fenomenele de �nghet pe r�uri, au constatat c� si �n faza maxim� de �nghet, pe unele cursuri exist� zone mai mici sau mai mari �n care fenomenele de �nghet s�nt foarte slabe sau lipsesc cu des�v�rsire. Cauza o constituie o alimentare subteran� mai slab� sau mai puternic�. Asemenea situatii se �nt�lnesc si pe r�ul Bistrita, dar de mai mic� amploare. Pe r�ul Bistricioara, �ns�, fenomenul este foarte puternic, motiv pentru care a fost studiat“, a mai declarat Valerian Ciaglic. Tin�nd cont de aceste argumente, pietreanul sustine c� dac� s-ar directiona o parte din debitul Bistritei prin subteran, apa care ar face ruta ocolitoare s-ar �nc�lzi cu c�teva grade Celsius fat� de cea din cursul propriu-zis, iar la revenirea �n albia major�, prin amestecare cu apa rece de munte (care are putin peste zero grade Celsius), s-ar ajunge la un echilibru termic care sigur ar fi de 3-4 grade Celsius, ceea ce nu ar mai permite �nghetul. Asta �nseamn� c� �n loc de �ndiguirile propuse de autorit�ti trebuie s� se identifice zonele �n care poate fi s�pat canalul de directionare partial� a debitului. Zona trebuie s� fie aleas� astfel �nc�t fundul albiei s� fie format din prundis si nu din st�nc�, pentru c� este mai greu de str�puns, s� fie �n locurile considerate de risc maxim la ruperea de ghetari si s� se stabileasc� si ad�ncimea la care trebuie s� aib� loc scurgerea paralel�, astfel �nc�t apa s� se poat� �nc�lzi p�n� spre opt, nou� grade Celsius, pentru ca la amestecarea ei cu cea rece s� nu mai permit� formarea n�boiului la fund, ori a ghetarilor la suprafat�. Acest lucru se �nt�mpl� �n momentul de fat� cu p�r�ul Valea Seac�, care este cu alimentare subteran�.
|