Monitorul de Neamt si Roman ziarul din judetul Neamt cu cei mai multi cititori
  Stiri azi     Arhiva     Cautare     Anunturi     Forum     Redactia  
AutentificareAutentificareInregistrare 
Calendar- Arhiva de Stiri Februarie 2008
LMMJVSD
    123
45678910
11121314151617
18192021222324
2526272829  
Stiri pe e-mail - Newsletter Monitorul de Neamt Newsletter
Nume:
Email:
Links - Link-uri catre site-uri utile Link-uri
 Judetul Neamt
 Video Production
 Cambridge
Optiuni Pagina Optiuni pagina
Adauga in Favorites Adauga in Favorites
Seteaza Pagina de start Seteaza Pagina de start
Tipareste pagina Tipareste pagina


























Monitorul de Neamt » Stiri Locale 2 Februarie 2008
Tipãreste articolul - Varianta pentru imprimantã Trimite acest articol unui prieten  prin email

Solutii pentru eliminarea gheturilor de pe Valea Bistritei

• Valerian Ciaglic, hidrolog timp de 40 de ani, sustine c� stie cum se poate sc�pa de formarea ghetarilor pe cursul Bistritei • pietreanul precizeaz� c� dirijarea prin subteran a unei p�rti din apa Bistritei, care s-ar �nc�lzi cu c�teva grade Celsius, este solutia unic� de �mpiedicare a form�rii ghetarilor •

Simona T�RN�

Problema disparitiei ghetarilor pe cursul Bistritei pare a fi solutionat� de c�tre Valerian Ciaglic, pietreanul care sustine c�, investind o sum� care nu ar dezechilibra, ori afecta pentru mult� vreme bugetele unor ministere, s-ar spulbera pentru totdeauna temerile muntenilor. Valerian Ciaglic a fost timp �ndelungat sef al Statiei Hidrologice Piatra Neamt, fapt care l-a obligat s� urm�reasc� �ndeaproape fenomenele care se produceau �n reteaua hidrologic� subordonat� si, implicit, si z�porul imens care se produce �n unele ierni pe r�ul Bistrita amonte de Lacul Izvoru Muntelui. �n ultimul timp, specialisti ai mai multor ministere au venit pe Valea Muntelui si au analizat �n fel si chip z�porul, considerat fenomen unic �n Europa si poate si �n lume. Dup� mai multe �ntruniri, ei au ajuns la concluzia c� rezolvarea problemei, adic� �mpiedicarea ghetarilor s� mai produc� pagube cet�tenilor, inund�ndu-le beciurile si gospod�riile, sau, asa cum s-a mai �nt�mplat, luarea de vieti omenesti, este amenajarea cursului �n zonele considerate de risc. Valerian Ciaglic, care a primit �n decursul anilor mai multe premii nationale pe baza propriilor studii de hidrologie si hidrotehnic�, sustine c� nu aceasta este rezolvarea. „Consider c� exist� dou� posibilit�ti care s� duc� la �mpiedicarea aparitiei si, �n consecint�, la dezvoltarea z�porului pe cursul Bistritei. Precizez c� asta presupune schimbarea procedurii de abordare a fenomenului. �nainte, �ns�, de a descrie cele dou� posibilit�ti, consider necesare c�teva preciz�ri. Personal cred c� toate studiile �ntocmite p�n� �n prezent conduc la aceeasi concluzie. Z�porul respectiv este efectul conjugat (cumulat) al aparitiei si dezvolt�rii simultane a dou� fenomene de �nghet: curgerile de n�boi, pe r�ul Bistrita, si a podului de gheat� de pe lac. Podul �mpiedic� p�trunderea n�boiului �n chiuveta lacustr�. �n cazul c�nd unul dintre cele dou� fenomene de �nghet amintite lipseste, acumularea n�boiului nu mai are loc si, ca urmare, nu se mai produce z�porul. �n cazul iernilor «bl�nde», cu temperaturi minime de mic� valoare, c�nd curgerile de n�boi lipsesc sau s�nt foarte slabe si cu frecvent� mic�, fenomenul nu se produce. �n toate studiile pe care le-am consultat, cercet�torii care le-au �ntocmit au acordat atentie, aproape exclusiv, fenomenului ca atare, respectiv z�porului, si au omis aproape cu des�v�rsire cauzele care particip� la formarea lui. Spre deosebire de studiile amintite, eu propun �nl�turarea celor dou� cauze: podul de gheat� de pe lac si curgerile de n�boi de pe r�u. Odat� realizat acest deziderat, efectul, deci z�porul respectiv, nu ar mai avea loc“, a declarat Valerian Ciaglic.

Propunerile pietreanului vor fi puse �n dezbatere

Fostul sef al Statiei Hidrologice Piatra Neamt va prezenta, la �nceputul s�pt�m�nii viitoare, reprezentantilor Ministerului Mediului si nu numai, propunerile sale privind combaterea z�porului: „Prima posibilitate, brevetat� deja, este folosit� la �mpiedicarea form�rii podului de gheat� �n porturi. Ea const� �n formarea unor valuri cu ajutorul unor generatoare, valurile create sparg podul de gheat� fragment�ndu-l �n sloiuri mari si �n acelasi timp antreneaz� apa cald� de la fund spre suprafat�, fapt care conduce la topirea sloiurilor.
�n cazul nostru nu se pune problema utiliz�rii generatoarelor, spargerea podului de gheat� f�c�ndu-se la anumite intervale de timp cu ajutorul unei mici ambarcatiuni, imediat ce fenomenul apare, chiar dac� pe r�u nu se produc scurgeri de n�boi. A doua posibilitate se refer� la �mpiedicarea form�rii n�boiului, mai precis a ghetii de fund, care se ridic� la suprafat� si produce scurgerile masive de n�boi (zai). Si aceast� metod� este brevetat�, dar de «Mama natur�». Toti cei care au studiat fenomenele de �nghet pe r�uri, au constatat c� si �n faza maxim� de �nghet, pe unele cursuri exist� zone mai mici sau mai mari �n care fenomenele de �nghet s�nt foarte slabe sau lipsesc cu des�v�rsire. Cauza o constituie o alimentare subteran� mai slab� sau mai puternic�. Asemenea situatii se �nt�lnesc si pe r�ul Bistrita, dar de mai mic� amploare. Pe r�ul Bistricioara, �ns�, fenomenul este foarte puternic, motiv pentru care a fost studiat“, a mai declarat Valerian Ciaglic. Tin�nd cont de aceste argumente, pietreanul sustine c� dac� s-ar directiona o parte din debitul Bistritei prin subteran, apa care ar face ruta ocolitoare s-ar �nc�lzi cu c�teva grade Celsius fat� de cea din cursul propriu-zis, iar la revenirea �n albia major�, prin amestecare cu apa rece de munte (care are putin peste zero grade Celsius), s-ar ajunge la un echilibru termic care sigur ar fi de 3-4 grade Celsius, ceea ce nu ar mai permite �nghetul. Asta �nseamn� c� �n loc de �ndiguirile propuse de autorit�ti trebuie s� se identifice zonele �n care poate fi s�pat canalul de directionare partial� a debitului. Zona trebuie s� fie aleas� astfel �nc�t fundul albiei s� fie format din prundis si nu din st�nc�, pentru c� este mai greu de str�puns, s� fie �n locurile considerate de risc maxim la ruperea de ghetari si s� se stabileasc� si ad�ncimea la care trebuie s� aib� loc scurgerea paralel�, astfel �nc�t apa s� se poat� �nc�lzi p�n� spre opt, nou� grade Celsius, pentru ca la amestecarea ei cu cea rece s� nu mai permit� formarea n�boiului la fund, ori a ghetarilor la suprafat�. Acest lucru se �nt�mpl� �n momentul de fat� cu p�r�ul Valea Seac�, care este cu alimentare subteran�.

Articol afisat de 1718 ori  |  Alte articole de acelasi autor  |  Trimite mesaj autorului
(Simona T�RN�)
Adaugã comentariul tãu la acest articol Comentarii la acest articol:
Nu exist� nici un comentariu la acest articol
Stiri Locale Stiri Locale
Stiri Sport Stiri Sport
Stiri, informatii, cursul valutar, datele meteo, horoscop, discutii, forum.
Webdesign by webber.ro | Domenii premium
©2003-2006 Drepturile de autor asupra intregului continut al acestui site apartin in totalitate Grupul de Presa Accent SRL Piatra Neamt
Reproducerea totala sau partiala a materialelor este permisa numai cu acordul Grupului de Presa Accent Piatra Neamt.
Grupului de Presa Accent SRL - societate in insolventa, in insolvency, en procedure collective