„Leul“ se face „pisicutďż˝“

• moneda europeanďż˝ a ajuns la valoarea record de 3,72 de lei • aceasta este cea mai mare cotatie din ultimii trei ani • dacďż˝ aprecierea euro va continua, vom plďż˝ti mai mult pentru alimente, servicii, ori pentru credite •

Deprecierea monedei nationale �n raport cu euro a cunoscut misc�ri spectaculoase de la �nceputul acestui an, iar pentru ast�zi cursul euro este stabilit la 3,7619 lei. Aceasta este cea mai mare cotatie a monedei unice europene din ultimii trei ani. Ultimul curs la aproape acelasi nivel a fost la �nceputul lunii februarie 2005, c�nd euro valora tot 3,72 de lei. �ntre timp, lucrurile s-au asezat, iar pe parcursul anului trecut am avut o perioad� linistit�, cu foarte mici misc�ri ale cotatiilor. Dimpotriv�, trendul monedei unice europene a fost descresc�tor, undeva la �nceputul anului cursul fiind de sub 3,5 lei pentru un euro. Liniste a fost p�n� la finele anului trecut, dar �nc� din primele zile ale lui 2008 s-a intrat pe un trend cresc�tor ce pare c� nu se mai opreste. Numai �n comparatie cu finele s�pt�m�nii trecute, respectiv vineri 18 ianuarie 2007, cresterea a fost semnificativ�. Pretul alimentelor este domeniul unde deprecierea leului se vede cel mai repede, dar si cel mai tare. Patronatele din domeniu au anuntat deja major�ri la produse si asta nu pentru c� vor neap�rat ca acest lucru s� se �nt�mple, ci pentru c� se impune. La r�ndul lor, produc�torii folosesc energie electric�, energie termic�, iar cum pretul utilit�tilor este �ntr-o continu� crestere, acest lucru se va reg�si �n cel mai scurt timp �n pretul de raft al alimentelor de baz�. Este vorba de p�ine, ulei, carne si produse din carne, f�in�, dar si lactate. �n principiu, nu trebuie s� fii mare analist economic pentru a sti acest lucru, mai ales c� major�ri substantiale la produsele de baz� au avut loc si anul trecut, desi atunci am cunoscut cea mai mare stabilitate a monedei euro. Pe c�nd valoarea unui euro chiar �nregistra sc�deri si pe fondul secetei accentuate ne-am trezit c� un litru de ulei valoreaz� dublu, pretul p�inii a crescut considerabil, la fel ca alte produse considerate de baz�. Desi �n principiu ar trebui s� avem parte de preturi mai mari abia dup� epuizarea stocurilor existente, comerciantii ar putea s� nu mai astepte acest lucru si s�-si v�nd� marfa achizitionat� la preturile vechi, cu valori mai mari. Practic, nimeni nu a �ndr�znit s� fac� acest lucru, dar �n conditiile date ne putem astepta, de la �nceputul lui februarie 2008, la preturi mai mari la carne, lapte, fructe, precum si la fructele si legumele de import. Consumatorii vor fi cei care vor suferi cel mai tare, iar acestia vor resimti din plin cresterea valoric� a materiilor prime si a preturilor de productie. La acestea se mai pun adaosurile practicate de importatori si, ulterior, de comercianti. Si pretul altor produse din import vor fi strict legate de cotatia euro, iar �n acest capitol intr� produsele electronice, electrocasnice, mobila.

Creditele �n valut� vor continua s� creasc�

Cresterea euro va afecta cel mai mult titularii de credite �n aceast� moned�, dar nu vor fi lipsiti de surprize nici aceia care au contractat �mprumuturi �n alt� moned�. B�ncile comerciale vor calcula ratele la noile cotatii ale euro, ceea ce �nseamn� o crestere considerabil� la plata ratelor lunare. Chiar si �n vremuri de stabilitate, pretul unei case creste de mai bine de dou� ori �n urma unui �mprumut, iar deprecierea leului nu poate s� aduc� dec�t plata de trei ori a valorii initiale de achizitie a imobilului. La jum�tatea anului trecut, pentru o rat� la banc� de circa 300 de euro scoteai din buzunar circa 950 de ron. �n urma devaloriz�rii accentuate a leului, o rat� similar�, pl�tit� azi, te usureaz� de mai bine de 1.100 de lei. �n principiu, bancherii se feresc s� fac� aprecieri asupra acestei situatii, a evolutiei cursului de schimb pe termen scurt, ori a celei mai bune modalit�ti de a investi economiile. De cele mai multe ori, reprezentantii B�ncii Nationale a Rom�niei au recomandat s� avem �ncredere �n moneda national�, dar momentan acest sfat nu a fost re�nnoit. Privind lucrurile de la nivelul unui profan, o explicatie ar fi aceea c� aceia plecati la munc� �n str�in�tate au adus, ani �n sir, milioane de euro acas�. Au investit �n case, terenuri, apartamente, �n general �n imobiliare, dar si �n afaceri. �n acest moment, si-au cam f�cut treaba pentru care plecaser� la munc� �n str�in�tate. Nu se vor �ntoarce �n nici un caz m�ine, dar nu mai arunc� valuta economisit� pe piata rom�neasc�, ci o transform� �n economii, un fel de bani albi pentru zile negre.
END