PSD pune la zid proiectul Legii minorit��ilor: „Acest proiect de lege poate fi un mijloc de �antaj sau o r�splat�“
• interviu realizat cu Tudor Marius Munteanu, purt�tor de cuv�nt al organiza�iei Neam� a Partidului Social Democrat Reporter: �n timpul mandatului de senator al Partidului Social Democrat a�i avut un cabinet deschis �n Topli�a, a�adar cunoa�te�i realit��ile acestei zone. A�i mai fost acolo dup� �ncheierea mandatului? S-a schimbat ceva?
Marius Tudor Munteanu: �i anul acesta am fost de dou� ori �n Topli�a �i o dat� �n Izvorul Mure�ului. C�t prive�te deschiderea cabinetului senatorial �n aceast� localitate, a fost un demers firesc, pentru cineva care a �n�eles c� �n Harghita nu tr�ie�te o minoritate maghiar�, ci de fapt �n acest jude� tr�ie�te o minoritate rom�n�. O minoritate rom�n� care nu a cerut nici un fel de drepturi suplimentare fa�� de cele pe care le consacr� Legea fundamental� a Rom�niei, Constitu�ia, �i legile ��rii. Topli�a, o zon� de rom�ni, cu o istorie foart� puternic�, avea nevoie de o cale de dialog cu Parlamentul Rom�niei; cu toate acestea, la cabinetul senatorial n-au venit doar rom�ni �n audien��, au venit �i maghiari. La un moment dat, a venit o doamn� profesor, de etnie maghiar�, care era la acea dat� �n conducerea Inspectoratul �colar din jude�ul Harghita, �i a cerut sprijin pentru �ncadrarea de profesori de limba rom�n�. Erau �n jur de 100 posturi vacante �i se prezentaser� la concurs doar patru concuren�i �i nici unul nu luase examenul. Deci un profesor de etnie maghiar� a venit s� ne roage s� rezolv�m problema profesorilor de limba rom�n�. Am luat �n mod serios aceast� problem� spre rezolvare.
Cu sprijinul domnului deputat Valer Dorneanu, pre�edinte al Camerei Deputa�ilor la acea dat�, �i a Ministerului Educa�iei �i Cercet�rii am �nfiin�at la Topli�a o sec�ie de filologie a Universit��ii din Bra�ov, care va scoate �n cur�nd prima genera�ie de absolven�i. Sper�m s� nu fie �i ultima, pentru c� actuala coali�ie de guvernare dore�te s� o desfiin�eze. Noi am construit, al�ii demoleaz�.
„Celelalte minorit��i, �n afar� de UDMR, nu au f�cut vreun demers pentru a promova un astfel de proiect“
Rep.: Revenind la proiectul de lege privind statutul minorit��ilor...
M.T.M.: Haide�i s� vorbim despre utilitatea sau lipsa de utilitate a unui astfel de demers. Din moment ce din documentarul care este f�cut la nivelul Europei se eviden�iaz� doar un singur stat care are o lege similar�, Austria, unde nu se pune problema s� se emit� diplome sau alte �nscrisuri �n alte limbi dec�t �n cea na�ional�. �n Rom�nia nu era o urgen�� aceast� problem�. Uniunea European� nu a cerut acest lucru, deci el nu era necesar. Dac� nu era necesar, de ce ar fi urgent? Atunci nu ne putem g�ndi dec�t c� �n cadrul acestei coali�ii guvernamentale exist� ni�te compromisuri care trebuie f�cute, eventual un mijloc de presiune sau �antaj, ori o r�splat� care trebuie dat� cuiva. Trebuie precizat c� celelalte minorit��i, �n afar� de UDMR, nu au f�cut vreun demers pentru a promova un astfel de proiect. Categoric �ns�, atunci c�nd vorbim despre un compromis, un astfel de proiect de lege este un mijloc de �antaj sau de r�splat�. Dac� este a�a, atunci este foarte periculos, pentru c�, dac� la Senat nu ar fi fost o anumit� stare de spirit, putea s� treac�, la fel �i la Camera Deputa�ilor, pentru c�, din c�te am �n�eles, s-a dorit s� fie introdus �n regim de urgen��. Un act normativ pe care de fapt nu l-a cerut UE, s-a dorit s� fie b�gat �n regim de urgen��. De ce?
Este foarte bine s� dezbatem acest proiect de lege pentru c� nu doar rom�nii din Covasna �i Harghita trebuie s� cunoasc� �i s�-�i exprime ideile referitor la acest proiect, ci toat� popula�ia Rom�niei. �n Carta drepturilor omului, s�nt consacrate o serie de libert��i: de exprimare, de mi�care, de munc�. Ne na�tem �ntr-un loc sau altul de pe glob, dar ca s� ne alegem locul unde s� tr�im sau s� muncim este libertatea noastr�. �ngr�dirile care pot s� apar� printr-un astfel de proiect de lege s�nt de ne�n�eles. Revenind la problema cu diploma. Dac� o diplom� a unui absolvent indiferent de ce nivel de �nv���m�nt este redactat� �ntr-o anumit� limb�, a� fi curios s� v�d cum ar merge cu ea la Constan�a, de exemplu. Cum se ve descurca el? Cum se va dezvolta el ca personalitate? Nu cred c� va reu�i, ori asta �nseamn� o �nc�lcare a libert��ii individului.
V� dau un exemplu cu subprefectul de la Timi�: este de etnie maghiar�, am fost colegi de liceu la clas� special� de fizic�, am locuit �n acela�i cartier �i s�ntem prieteni. Prietenul meu Zoltan a absolvit cu not� foarte mare facultatea de electronic� la Politehnica din Timi�oara, a parcurs o carier� profesional� de excep�ie, fiind inginer �ef la CFR. �n plan politic este membru marcant al UDMR, a fost �n mai multe mandate consilier jude�ean �i acum este subprefect. Deci iat� c� nu a avut nici un fel de �ngr�dire �n a se afirma pe plan profesional, social �i politic.
|