 Sefarzii r�zbat printre a�kenazi, �n politica israelian�
• a fost ales primul evreu de origine ne-european� la v�rful unui mare partid israelian Alegerea surpriz� a lui Amir Peretz �n fruntea Partidului Muncii din Israel a avut un efect imediat. �n urma promisiunii sale de a retrage partidul din guvernul de coali�ie cu Partidul Likud, al primului ministru Ariel Sharon, �n prim�vara viitoare vor avea loc alegeri anticipate.
Amir Peretz este primul evreu de origine ne-european� care este ales lider al unuia dintre cele dou� mari partide din Israel, ceea ce este absolut remarcabil. „Amir Peretz a preluat puterea �ntr-un partid promovat �i condus de evrei a�kenazi“, spune comentatorul Martin Marcus, de la Tel Aviv.
Privilegia�i �n diaspora, discrimina�i dup�
Amir Peretz este n�scut �n Maroc de unde a emigrat, �mpreun� cu familia sa, �n anul 1956 �n Israel. Dup� crearea statului Israel, cel pu�in o jum�tate de milion de evrei originari din Orientul Apropiat �i Mijlociu, ca �i din nordul Africii au emigrat �n Israel, fie datorit� expulz�rii, fie datorit� discrimin�rii la care au �nceput s� fie supu�i dup� �nfiin�area �n 1948 a statului evreu modern. Ace�ti evrei s�nt cunoscu�i sub numele de „sefarzi“, de�i termenul e oarecum impropriu. „Sefard“ �nseamn� �n limba ebraic� „spaniol“ �i a fost utilizat pentru desemnarea evreilor din Spania �i Portugalia, expulza�i la sf�r�itul secolului al XV-lea, �n urma eliber�rii complete de c�tre monarhii cre�tini a Peninsulei Iberice de ocupan�ii musulmani care o cuceriser� cu peste 700 de ani �nainte.
De aici, evreii sefarzi, care avuseser� o epoc� de aur pe timpul Spaniei musulmane s-au refugiat �n ��rile islamice din nordul Africii �i Orientul Apropiat, unii ajung�nd chiar �n India. Ei s-au al�turat aici evreilor care tr�iau de mii de ani, de pild� la Bagdad de pe vremea lui Nabucodonosor cu aproape 600 de ani �nainte de Hristos. Ei au fost denumi�i cu to�ii evrei „sefarzi“, de�i doar o minoritate a lor provenea din Spania. Astfel, evreu sefard e numit �i un descendent al celor expulza�i din Spania, dar �i un evreu irakian, iranian, afgan, uzbek, indian sau chiar etiopian, de culoare.
„Evreii islamului“ contra „evreii cre�tinismului“
Dup� 1948, ei au emigrat uneori de voie, dar de cele mai multe ori de nevoie �ntr-un Israel dominat de evreii veni�i din Europa, a�kenazii. �n ebraica medieval�, „a�kenaz“ era numele dat Germaniei. �n Israel, evreii a�kenazi s-au �mp�r�it rapid �ntr-o majoritate laic� �i o minoritate religioas� �i ultra-religioas�. �n acela�i timp la sefarzi nu exist� aceast� distinc�ie, dup� cum spune Martin Marcus. „�n ��rile Orientului Apropiat �i Mijlociu, precum �i �n nordul Africii, evreii au fost integra�i �n societatea local�. Aici nu s-a pus problema discrimin�rii, ca �n Europa de est, de exemplu“. „Evreii au ajuns la demnit��i foarte �nalte, au fost generali, au fost consilieri ai sultanilor. �n aceast� situa�ie, chestiunea religiei nu a mai fost la de important�, deoarece nu s-a constituit �ntr-un element definitoriu, �ntr-o form� de conservare a specificului na�ional, ca la a�kenazi“, este de p�rere Martin Marcus.
�n Israelul modern s-au �nt�lnit, dup� cum spune istoricul francez Gilles Kepel, evreii cre�tinismului - a�kenazii �i evreii islamului - sefarzii, ceea ce a dat na�tere la o mini-ciocnire a civiliza�iilor.
Evreii sefarzi au tr�it �n ��rile musulmane cu fruntea sus, ceea ce rezult� �i din limba pe care au vorbit-o: judeo-spaniol sau ladino, un dialect al limbii spaniole, cu note melodioase.
Evreii a�kenazi au tr�it �n ��rile cre�tine tot timpul ascunz�ndu-se �i tem�ndu-se pentru via�a lor, lucru reflectat �n limba vorbit� de ei, idi�, un dialect, unii ar spune jargon, al limbii germane. �n noul stat Israel �ns� lucrurile s-au schimbat.
„Cu mul�i ani �n urm� a existat �n Israel o infrastructur� a�kenaz�, care a st�p�nit tot ceea ce se putea st�p�ni �n ceea ce prive�te institu�iile �i forurile oficiale. Aceast� oligarhie a�kenad� a discriminat evreii sefarzi, dar de atunci au trecut foarte mul�i ani �i problema nu se mai pune �n ace�ti termeni“, spune Martin Marcus.
Rabinul Ovadia Yosef �i fenomenul SHAS
Ast�zi, evreii sefarzi s�nt probabil majoritari, excluz�nd c�s�toriile mixte. Pre�edin�ia statului, func�ie onorific�, este de�inut� de un evreu n�scut �n Iran. 5 mini�tri, dintre care cei ai ap�r�rii �i externelor s�nt �i ei sefarzi. 35 din cei 120 de deputa�i s�nt de origine sefard� fa�� de 73 a�kenazi �i 12 arabi.
Totu�i, �n anii 80 a luat na�tere un partid religios sefard - SHAS - care a jucat �i joac� �nc� un rol foarte important pe scena politic� israelian�.
Shas a f�cut parte practic din toate guvernele israeliene �ntre 1984 �i 2000, fie c� au fost conduse de Partidul Muncii sau de Likud. Retragerea lor �n anul 2000 a determinat pr�bu�irea guvernului condus de Ehud Barak.
Acest succes extraordinar ar fi fost �ns� imposibil f�r� contribu�ia liderului spiritual, rabinul Ovadia Yosef. �n anul 1983, c�nd i-a expirat mandatul de �ef rabin sefard al Israelului (c�ci exist� �i un �ef rabin a�kenaz), Ovadia Yosef nu a mai primit permisiunea de la guvern, care confirm� �n func�ie pe �eful rabin, de a candida pentru un nou mandat. �i atunci rabinul, azi �n v�rst� de 85 de ani, �i-a creat un partid pe care-l conduce, ca lider spiritual, cu m�n� de fier.
„Rabinul Ovadia Yosef �i-a format o curte, jum�tate mistic�, jum�tate politic�, transform�ndu-se �n mentor spiritual absolut, ale c�rui decizii nu se discut�. Orice spus� a lui se transform� �n edict religios, care se scrie �i devine lege“, explic� Martin Marcus.
Marele rabin sefard �i-a f�cut du�mani �n mai toate categoriile de popula�ie, ba chiar �i peste hotare. Spre exemplu, recent, Ovadia Yosef, a afirmat c� distrugerile provocate de uraganul Katrina la New Orleans reprezint� o pedeaps� la adresa pre�edintelui Bush, pentru faptul c� a sprijinit retragerea coloni�tilor evrei din Gaza, c�ruia rabinul i s-a opus cu fermitate.
Evreii uci�i �n Holocaust, re�ncarnarea unor p�c�to�i?
Acum c��iva ani el a scandalizat evreii a�kenazi, spun�nd c� cele �ase milioane de evrei uci�i �n Holocaust, imensa lor majoritate a�kenazi, au pierit deoarece au fost re�ncarnarea unor p�c�to�i.
Nici arabii nu au sc�pat de furia rabinului, care el �nsu�i e n�scut la Bagdad �i a fost �n tinere�e rabin la Cairo, care i-a calificat �n mas� pe palestinieni drept „�erpi“.
Ovadia Yosef este dispre�uit de mul�i evrei laici, care-l numesc „Ayatolahul“ nu numai pentru opiniile sale fundamentaliste, ci �i pentru asem�narea fizic� cu liderul spiritual al Iranului Ayatolahul Hamenei. �n schimb, �n r�ndurile evreilor marocani sau yemeni�i, irakieni sau egipteni, rabinul Ovadia Yosef se bucur� de un mare respect.
Dispari�ia diferen�ei dintre sefarzi �i a�kenazi
Dar, �n pofida deosebirilor foarte mari �ntre evreii proveni�i din peste 100 de ��ri, trecerea timpului �terge aceste diferen�e, dup� cum spune Martin Marcus. „�n Israel s-au �nt�lnit 108 civiliza�ii sau mentalit��i sau etnii. Fiecare etnie a venit cu bagajul s�u, fiecare bagaj a fost foarte asem�n�tor cu �ara de origine. Un evreu de origine rom�n� este foarte diferit de un evreu de origine marocan�, de�i provin din acela�i neam. �n timp �ns�, av�nd �n vedere c� Israelul ac�ioneaz� din punct de vedere social ca un creuzet, �n timp aceste deosebiri dispar �i ia na�tere un nou evreu, copilul evreilor rom�n �i marocan, care este israelian“, spune Martin Marcus.
Noul lider al Partidului Muncii, Amir Peretz, a promis s� vindece definitiv fractura etnic� �n Israel. �ntre timp, el nu uit� s� se prezinte drept originar din Maroc electoratului sefard, un electorat cu o mai mare propor�ie de defavoriza�i, dar �n general ostil Partidului Muncii, v�zut ca un bastion al elitismului a�kenaz.
�ntre timp, Ariel Sharon a p�r�sit Partidul Likud �i imediat pentru func�ia de lider �i-a anun�at candidatura ministrul ap�r�rii, evreul de origine iranian� Shaul Mofaz. �n politica israelian� bate un v�nt de schimbare.
(FOTO: Amir Peretz)
|
Autentificare
