2007 - anul aterizďż˝rii ďż˝ntr-o nouďż˝ „zonďż˝ gri“

Un om politic de vďż˝rf din Romďż˝nia spunea odatďż˝ cďż˝ tot ceea ce i se ďż˝ntďż˝mplďż˝ bun acestei tďż˝ri vine tďż˝rziu si la presiune externďż˝. Asa si cu aderarea la Uniunea Europeanďż˝. Romďż˝nia s-a vďż˝zut intratďż˝ ďż˝n familie la doi ani si jumďż˝tate dupďż˝ aderarea fostelor tďż˝ri comuniste din Europa Centralďż˝ si a republicilor baltice, cu o fractiune de secundďż˝ ďż˝nainte de ferecarea usilor, nu se stie pentru cďż˝t timp. Si a reusit sďż˝-si atingďż˝ obiectivul ďż˝n urma presiunilor adesea infernale pe care autoritďż˝tile de la Bruxelles le-au fďż˝cut asupra clasei politice de la Bucuresti. Cďż˝tiva dintre tehnicienii care au dus greul negocierilor de aderare spun si azi povesti de-a dreptul incredibile despre rezistenta acerbďż˝ la reforme din interiorul zonei politice. Tot ei stiu si cum au fost convinsi baronii centrali si locali sďż˝ accepte totusi introducerea mďż˝surilor de transparentďż˝, concurentďż˝ si reformare a justitiei: adesea prin pumni bďż˝tuti ďż˝n masďż˝, de prea multe ori cu promisiunea unor compensatii ulterioare, sub diferite forme. Aceiasi tehnicieni povestesc si despre felul ďż˝n care Bruxelles-ul ďż˝ntelegea sďż˝ tinďż˝ mereu Romďż˝nia ďż˝n prizďż˝. „Cďż˝nd bulgarii erau chemati la evaluďż˝ri si raportau atingerea unor obiective erau felicitati, dupďż˝ care li se cerea sďż˝ treacďż˝ urgent la urmďż˝toarele mďż˝suri. Cďż˝nd noi explicam ce am realizat, ni se rďż˝spundea: „Foarte bine, trimitem o echipďż˝ sďż˝ verificďż˝m“, spune un diplomat romďż˝n.
Adevďż˝rul este cďż˝, de 17 ani, Romďż˝nia s-a aflat ďż˝n situatia de a urmďż˝ri o „foaie de parcurs“ fabricatďż˝ ďż˝n Occident. Si tocmai pentru cďż˝ provenea de acolo, populatia i-a acordat ďż˝ncredere, iar politicienii nu au avut prea mult spatiu de manevrďż˝. Dorinta romďż˝nilor de a se vedea iesiti din „zona gri“ si racordati la spatiul occidental al bunďż˝stďż˝rii a fost atďż˝t de mare, ďż˝ncďż˝t nici o politicďż˝ ďż˝n contra acestui curent nu putea avea sorti de izbďż˝ndďż˝ decďż˝t cel mult partial si pe termen scurt. Romďż˝nia si-a ďż˝ntďż˝rit institutiile democratice si a legiferat noi si noi libertďż˝ti pentru a putea fi admisďż˝ mai ďż˝ntďż˝i ďż˝n Consiliul Europei si mai apoi ďż˝n rďż˝ndul tďż˝rilor candidate la NATO si Uniunea Europeanďż˝. A trebuit sďż˝-si reformeze structurile de apďż˝rare si sigurantďż˝ nationalďż˝ pentru a ďż˝ndeplini standardele Aliantei Nord-Atlantice. A fost obligatďż˝ sďż˝-si deschidďż˝ economia, sďż˝ introducďż˝ regulile concurentei si transparentei si sďż˝ reformeze justitia, pentru a putea adera la Uniunea Europeanďż˝. Cďż˝t de profunde au fost aceste reforme este greu de spus acum. Cert este doar cďż˝, la 1 ianuarie 2007, cerul Bucurestiului a fost luminat de cel mai fastuos foc de artificii vďż˝zut vreodatďż˝ pe aici. Romďż˝nii au sďż˝rbďż˝torit aderarea la Uniunea Europeanďż˝ dupďż˝ ce, ďż˝n noiembrie 2003, vizita presedintelui George Bush, care a ďż˝ncununat invitarea Romďż˝niei ďż˝n NATO, fusese marcatďż˝ de aparitia curcubeului, ceva cu totul neobisnuit la sfďż˝rsitul toamnei. Dar nu e cazul sďż˝ ne ďż˝ncredem prea mult ďż˝n semne. Cel putin dacďż˝ privim la noua realitate ďż˝n care Romďż˝nia a intrat dupďż˝ 1 ianuarie 2007. Reducerea simtitoare a presiunii din exterior („nu ne pot da afarďż˝ din UE“ - este expresia favoritďż˝ a multor politicieni) a dat frďż˝u liber manifestďż˝rii plenare a unor moravuri politice tinute cďż˝t de cďż˝t ďż˝n frďż˝u pďż˝nďż˝ prin 2006. De ochii controlorilor de la Bruxelles, evident.

Nuantele populismului

„Conflictele ďż˝nghetate“ din sfera politicďż˝ au izbucnit la suprafatďż˝ cu o energie impresionantďż˝ si debordďż˝nd de populism. Populismului moral de la Cotroceni (presedintele ďż˝i acuzďż˝ pe toti cei care nu sďż˝nt de partea sa de coruptie si ticďż˝losie) i se opune populismul economico-financiar de la Palatul Victoria. Cresterile de pensii si de salarii nesustinute de realitďż˝ti economice si ďż˝ncurajarea nesďż˝buitďż˝ a consumului intern pun deja ďż˝n pericol stabilitatea economicďż˝ din anii ce vin, apreciazďż˝ analistii de specialitate. Oarecum ďż˝mpotriva celor douďż˝ mari populisme se ridicďż˝ populismul fotbalistico-religios al lui Gigi Becali. Si toate acestea la un loc pun ďż˝n umbrďż˝ populismul unei stďż˝ngi care ďż˝ncďż˝ nu se regďż˝seste, dar care aruncďż˝ tot mai multe ocheade spre populismul de rangďż˝ tip Vanghelie. Pe acest teren s-au consumat, din pďż˝cate, marile confruntďż˝ri politice ale anului 2007. Romďż˝nia a fost lďż˝satďż˝ sďż˝ se descurce cu banii trimisi acasďż˝ de emigranti, cu afacerile imobiliare si cu locurile de muncďż˝ dezvoltate de investitorii strďż˝ini, care au simtit atractia terenului gol.
F�r� presiune extern�, clasa politic� din Rom�nia nu s-a dovedit capabil� s� produc� un nou set de priorit�ti nationale, un proiect menit s� desc�tuseze energii si s� stimuleze dezbateri. Un proiect care, spre deosebire de tot ce s-a �nt�mplat �n ultimii 17 ani, trebuia s� vin� din interior, si nu din afar�.
Obiectivele si interesele Romďż˝niei ďż˝n Uniunea Europeanďż˝ nu au fost formulate cu claritate. Romďż˝nia vďż˝deste deocamdatďż˝ mentalitate de asistat - sperďż˝ sďż˝ primeascďż˝ ceva din fondurile europene, asteaptďż˝ investitii strďż˝ine - care vin ďż˝n mod oarecum natural -, dar este departe de marile dezbateri europene. Practic, din cauza lipsei lor de viziune, liderii politici care se laudďż˝ azi cďż˝ au scos tara din „zona gri“ dintre spatiul euroatlantic si cel ex-sovietic n-au fďż˝cut decďż˝t sďż˝ o plaseze ďż˝ntr-o nouďż˝ „zonďż˝ gri“. Aceea a participďż˝rii marginale la dezbaterea marilor teme europene si de participare slabďż˝ ďż˝n marea competitie a globalizďż˝rii.

Rom�nia, intrat� pe jum�tate �n secolul XXI

ďż˝ntr-un clasament al contributiei natiunilor la globalizare, realizat de revista „Foreign Policy“, Romďż˝nia ocupďż˝ locul 36 din 72 de tďż˝ri luate ďż˝n calcul. O pozitie de mijloc, favorizatďż˝ ďż˝nsďż˝ de transferurile financiare ale romďż˝nilor care lucreazďż˝ ďż˝n afara granitelor si de deschiderea economiei ca urmare a aderďż˝rii la Uniunea Europeanďż˝. Romďż˝nia este ďż˝nsďż˝ trasďż˝ ďż˝n jos de calitatea si gradul de securizare a serviciilor de Internet, precum si de capitolul transferuri guvernamentale. Sďż˝ recunoastem, indicatorii oferďż˝ o bunďż˝ imagine asupra realitďż˝tilor romďż˝nesti. O jumďż˝tate din tarďż˝ - cea din mediul rural - este slab cuplatďż˝ la Internet sau pur si simplu se aflďż˝ ďż˝n afara retelei. Implicarea guvernamentalďż˝ ďż˝n modernizarea infrastructurii este si ea mult redusďż˝, cel putin ďż˝n comparatie cu statele europene. Notele slabe de la acest capitol nu fac decďż˝t sďż˝ reflecte discrepantele uriase dintre mediul urban si cel rural, ineficienta administratiei, capacitatea scďż˝zutďż˝ de absorbtie a fondurilor comunitare si angajamentul neconvingďż˝tor pentru descentralizare. Cu o jumďż˝tate din populatie neintratďż˝ ďż˝ncďż˝ ďż˝n secolul XXI si cu o infrastructurďż˝ ďż˝nvechitďż˝, Romďż˝nia nu are cum sďż˝-si sporeascďż˝ participarea la fenomenul globalizďż˝rii.
Si �nc� un am�nunt semnificativ: circa 70% dintre schimburile comerciale ale Rom�niei se efectueaz� cu Uniunea European�. P�n� la aderare, acesta era, desigur, un avantaj - sau m�car un argument de ordin statistic pentru compatibilitatea economiilor. Dup� 1 ianuarie 2007, lucrurile �ncep s� se schimbe. Important devine restul de 30 de procente, cu care Rom�nia iese �n lumea larg� - o cifr� care arat� contributia modest� la participarea Europei �n competitia global�. De aici ar putea s� porneasc� un proiect al Rom�niei de dup� atingerea marelui obiectiv euroatlantic al tranzitiei. �ntrebarea este, �ns�, cine poate �ncepe un asemenea proiect.

P.S.: Intertitlurile apartin redactiei „Monitorul“