2007 - anul ateriz�rii �ntr-o nou� „zon� gri“
Un om politic de v�rf din Rom�nia spunea odat� c� tot ceea ce i se �nt�mpl� bun acestei t�ri vine t�rziu si la presiune extern�. Asa si cu aderarea la Uniunea European�. Rom�nia s-a v�zut intrat� �n familie la doi ani si jum�tate dup� aderarea fostelor t�ri comuniste din Europa Central� si a republicilor baltice, cu o fractiune de secund� �nainte de ferecarea usilor, nu se stie pentru c�t timp. Si a reusit s�-si ating� obiectivul �n urma presiunilor adesea infernale pe care autorit�tile de la Bruxelles le-au f�cut asupra clasei politice de la Bucuresti. C�tiva dintre tehnicienii care au dus greul negocierilor de aderare spun si azi povesti de-a dreptul incredibile despre rezistenta acerb� la reforme din interiorul zonei politice. Tot ei stiu si cum au fost convinsi baronii centrali si locali s� accepte totusi introducerea m�surilor de transparent�, concurent� si reformare a justitiei: adesea prin pumni b�tuti �n mas�, de prea multe ori cu promisiunea unor compensatii ulterioare, sub diferite forme. Aceiasi tehnicieni povestesc si despre felul �n care Bruxelles-ul �ntelegea s� tin� mereu Rom�nia �n priz�. „C�nd bulgarii erau chemati la evalu�ri si raportau atingerea unor obiective erau felicitati, dup� care li se cerea s� treac� urgent la urm�toarele m�suri. C�nd noi explicam ce am realizat, ni se r�spundea: „Foarte bine, trimitem o echip� s� verific�m“, spune un diplomat rom�n.
Adev�rul este c�, de 17 ani, Rom�nia s-a aflat �n situatia de a urm�ri o „foaie de parcurs“ fabricat� �n Occident. Si tocmai pentru c� provenea de acolo, populatia i-a acordat �ncredere, iar politicienii nu au avut prea mult spatiu de manevr�. Dorinta rom�nilor de a se vedea iesiti din „zona gri“ si racordati la spatiul occidental al bun�st�rii a fost at�t de mare, �nc�t nici o politic� �n contra acestui curent nu putea avea sorti de izb�nd� dec�t cel mult partial si pe termen scurt. Rom�nia si-a �nt�rit institutiile democratice si a legiferat noi si noi libert�ti pentru a putea fi admis� mai �nt�i �n Consiliul Europei si mai apoi �n r�ndul t�rilor candidate la NATO si Uniunea European�. A trebuit s�-si reformeze structurile de ap�rare si sigurant� national� pentru a �ndeplini standardele Aliantei Nord-Atlantice. A fost obligat� s�-si deschid� economia, s� introduc� regulile concurentei si transparentei si s� reformeze justitia, pentru a putea adera la Uniunea European�. C�t de profunde au fost aceste reforme este greu de spus acum. Cert este doar c�, la 1 ianuarie 2007, cerul Bucurestiului a fost luminat de cel mai fastuos foc de artificii v�zut vreodat� pe aici. Rom�nii au s�rb�torit aderarea la Uniunea European� dup� ce, �n noiembrie 2003, vizita presedintelui George Bush, care a �ncununat invitarea Rom�niei �n NATO, fusese marcat� de aparitia curcubeului, ceva cu totul neobisnuit la sf�rsitul toamnei. Dar nu e cazul s� ne �ncredem prea mult �n semne. Cel putin dac� privim la noua realitate �n care Rom�nia a intrat dup� 1 ianuarie 2007. Reducerea simtitoare a presiunii din exterior („nu ne pot da afar� din UE“ - este expresia favorit� a multor politicieni) a dat fr�u liber manifest�rii plenare a unor moravuri politice tinute c�t de c�t �n fr�u p�n� prin 2006. De ochii controlorilor de la Bruxelles, evident.
Nuantele populismului
„Conflictele �nghetate“ din sfera politic� au izbucnit la suprafat� cu o energie impresionant� si debord�nd de populism. Populismului moral de la Cotroceni (presedintele �i acuz� pe toti cei care nu s�nt de partea sa de coruptie si tic�losie) i se opune populismul economico-financiar de la Palatul Victoria. Cresterile de pensii si de salarii nesustinute de realit�ti economice si �ncurajarea nes�buit� a consumului intern pun deja �n pericol stabilitatea economic� din anii ce vin, apreciaz� analistii de specialitate. Oarecum �mpotriva celor dou� mari populisme se ridic� populismul fotbalistico-religios al lui Gigi Becali. Si toate acestea la un loc pun �n umbr� populismul unei st�ngi care �nc� nu se reg�seste, dar care arunc� tot mai multe ocheade spre populismul de rang� tip Vanghelie. Pe acest teren s-au consumat, din p�cate, marile confrunt�ri politice ale anului 2007. Rom�nia a fost l�sat� s� se descurce cu banii trimisi acas� de emigranti, cu afacerile imobiliare si cu locurile de munc� dezvoltate de investitorii str�ini, care au simtit atractia terenului gol.
F�r� presiune extern�, clasa politic� din Rom�nia nu s-a dovedit capabil� s� produc� un nou set de priorit�ti nationale, un proiect menit s� desc�tuseze energii si s� stimuleze dezbateri. Un proiect care, spre deosebire de tot ce s-a �nt�mplat �n ultimii 17 ani, trebuia s� vin� din interior, si nu din afar�.
Obiectivele si interesele Rom�niei �n Uniunea European� nu au fost formulate cu claritate. Rom�nia v�deste deocamdat� mentalitate de asistat - sper� s� primeasc� ceva din fondurile europene, asteapt� investitii str�ine - care vin �n mod oarecum natural -, dar este departe de marile dezbateri europene. Practic, din cauza lipsei lor de viziune, liderii politici care se laud� azi c� au scos tara din „zona gri“ dintre spatiul euroatlantic si cel ex-sovietic n-au f�cut dec�t s� o plaseze �ntr-o nou� „zon� gri“. Aceea a particip�rii marginale la dezbaterea marilor teme europene si de participare slab� �n marea competitie a globaliz�rii.
Rom�nia, intrat� pe jum�tate �n secolul XXI
�ntr-un clasament al contributiei natiunilor la globalizare, realizat de revista „Foreign Policy“, Rom�nia ocup� locul 36 din 72 de t�ri luate �n calcul. O pozitie de mijloc, favorizat� �ns� de transferurile financiare ale rom�nilor care lucreaz� �n afara granitelor si de deschiderea economiei ca urmare a ader�rii la Uniunea European�. Rom�nia este �ns� tras� �n jos de calitatea si gradul de securizare a serviciilor de Internet, precum si de capitolul transferuri guvernamentale. S� recunoastem, indicatorii ofer� o bun� imagine asupra realit�tilor rom�nesti. O jum�tate din tar� - cea din mediul rural - este slab cuplat� la Internet sau pur si simplu se afl� �n afara retelei. Implicarea guvernamental� �n modernizarea infrastructurii este si ea mult redus�, cel putin �n comparatie cu statele europene. Notele slabe de la acest capitol nu fac dec�t s� reflecte discrepantele uriase dintre mediul urban si cel rural, ineficienta administratiei, capacitatea sc�zut� de absorbtie a fondurilor comunitare si angajamentul neconving�tor pentru descentralizare. Cu o jum�tate din populatie neintrat� �nc� �n secolul XXI si cu o infrastructur� �nvechit�, Rom�nia nu are cum s�-si sporeasc� participarea la fenomenul globaliz�rii.
Si �nc� un am�nunt semnificativ: circa 70% dintre schimburile comerciale ale Rom�niei se efectueaz� cu Uniunea European�. P�n� la aderare, acesta era, desigur, un avantaj - sau m�car un argument de ordin statistic pentru compatibilitatea economiilor. Dup� 1 ianuarie 2007, lucrurile �ncep s� se schimbe. Important devine restul de 30 de procente, cu care Rom�nia iese �n lumea larg� - o cifr� care arat� contributia modest� la participarea Europei �n competitia global�. De aici ar putea s� porneasc� un proiect al Rom�niei de dup� atingerea marelui obiectiv euroatlantic al tranzitiei. �ntrebarea este, �ns�, cine poate �ncepe un asemenea proiect.
P.S.: Intertitlurile apartin redactiei „Monitorul“
|
Comentarii la acest articol: |
Ad�ugat de Samson Alecu la data 08.01.2008 06:01 |
Cronica optimistului
Se spune ca optimistii traiesc mai mult.Optimistii nativi nu au nevoie de succese sau de adevar pentru a rade.
Iata,afirmi fara dovezi ca Basescu invrajbeste,si pe cine,pe ziaristi,oamenii care sunt destul de profesionisti pentru a nu putea fi manipulati.
Dar autorul strecoara si un adevar pe jumatate:Basescu este antisistem,dar nu spune care sistem.Ii spun eu.Contra celui oligarhic.
Ca orice optimist dusmanii lui sunt rai iar Basescu nu putea sa aiba in cei trei ani decat un bilant rau.
Sigur a trecut peste actiunile sale de schimbare a sistemului politic oligarhic:PRM divizat cu PNG nu mai intra in parlament,in PSD se bat ca nebunii,PNL plateste pentru ca si-a incalcat doctrina si onestitatea si a trebuit sa se divida,PC agonizeaza iar si temutul UDMR divizat este in pericol.
Acestea dupa autorul articolului sunt lucruri rele,la fel ca si construirea unui pol de dreapta onest si in devenire pol conducator al Romaniei in viitor.
In justitie fara Basescu si azi am fi o tara ocupata de politicieni oligarhi,azi se plimba insa pe la DNA.
Se uita problemele lansate de Basescu pe plan extern de la problema Marii Negre la aderenta la axe puternice ale lumii contemporane,la politica ferma fata de Basarabia,Transnistria.
Din cauza ochelarilor se poate afirma ca UE se uita la noi ca la gradina zoologica,din contra bucuria grupului popular si chiar socialist de a ne asimila |
Ad�ugat de dede_for_ever la data 08.01.2008 06:57 |
Romania anului 2008.
Ne aflam la inceputul a celui de-al patrulea an de guvernare de dreapta. Am privit, am citit sau am ascultat bilanturile actualei Puteri. Performante economice de invidiat,cel mai bun an de crestere economica din istoria Romaniei Populatia simte binefacerile guvernarii, sunt doar cateva mostre de declaratii, evident rupte de realitate, ale premierului Tariceanu, ministrului Vosganian, sau a cine stie carui demnitar. Anuntul Institutului National de Statistica este insa clar si fara echivoc: la 1.000 de persoane care muncesc avem 1.223 persoane inactive si in somaj! Raportul intitulatde dependenta economica este unul alarmant, care nu pare a justifica marile realizari economice ale cabinetelor Tariceanu. Cifrele sunt si mai ingrijoratoare in mediul urban, unde doi romani care muncesc tin in spatele lor trei pensionari, someri sau copii. Concret, in al treilea trimestru al anului 2007, populatia ocupata a Romaniei era de 9.691.000 persoane, iar numarul |
|
|