CLIPE (NE)LINISTITE
• la Poiana Teiului si Farcasa, oamenii privesc neputinciosi la furia naturii • pe cursul Bistritei s-a format un pod de gheat� lung de aproape 18 km • muntenilor le s�nt vii dramele provocate de gheturi �n anii din urm� • „Asemeni unui blestem, pl�tim p�catele noastre, dar, mai cu seam�, ale altora. Numai Dumnezeu stie“, „Dac� se �nc�lzeste vremea si d� n�val� n�boiul, ne sterge de pe suprafata p�m�ntului“, „Gheata pocneste �ntruna, iar noaptea fiind liniste p�r�iturile se aud si mai tare. Si-apoi nu stim cum se face c� numai la vreme de �ntuneric s-au �nt�mplat nenorocirile“, s�nt c�teva din cele spuse de oamenii locului • Ghetarii de pe Bistrita tulbur� din nou linistea oamenilor din satele riverane r�ului. Peste 17 kilometri de pod de gheat� ascunde viclenia apei �nc� de dinaintea s�rb�torilor, instituind �n zon� o stare general� de �ngrijorare. „Din nou ghetari, din nou z�por, aceleasi simptome si iminenta aceleiasi boli: viitur� urmat� de inundatii“, avea s� declare unul dintre primii oameni �nt�lniti zilele trecute �n descinderea reporterului nostru pe Valea Bistritei. Pentru locuitorii sutelor de gospod�rii din comunele Poiana Teiului si Farcasa, fiecare ceas constituie clipe de neliniste. Ghetarii au ajuns la grosimea de 4 - 5 metri. Lumea se asteapt� ca �n conditiile unei �nc�lziri bruste nahlapii s� n�v�leasc� �n case, asa cum s-a �nt�mplat �n iernile lui ‘95 si 2003. N�dejdea lor este doar la Dumnezeu, pe care-l implor� prin rug�ciune s�-i fereasc� de dezl�ntuirea n�praznic� a naturii. Chiar si-n atare conditii 17 gospod�rii au deja beciurile inundate datorit� cresterii cotelor p�nzei freatice. Afectat de infiltratiile de ap� este si santierul Antreprizei de Constructii Hidrotehnice, situat �n zon� de aproape 20 de ani. Monitorizat si tinut sub oarece control de c�tre echipe de specialisti ai Sistemului de Gospod�rire a Apelor Neamt si reprezentantii Serviciilor Voluntare pentru Situatii de Urgent�, fenomenul continu� s� �ngrijoreze pe tr�itorii V�ii Bistritei. Asta mai ales ca urmare a tentatiei esuate de detonare a blocurilor de gheat�, ce a avut loc �n 31 decembrie 2007 �n zona Topoliceni. Desi s-a �ncercat justificarea fenomenului prin cauze naturale, muntenii sustin, sus si tare, c� totul se datoreaz� interventiei omului �n echilibrul naturii. „Lacul de acumulare Bicaz a produs modific�ri la p�nza freatic� si faptul c� Bistrita la v�rsarea �n lac, prin �ncetinirea vitezei apei, acumuleaz� gheata z�porului form�nd acel pod, ce se �ntinde �n deal, p�n� spre Borca. Asta-i cauza principal�. Si tot necazul s-a accentuat prin lucr�rile hidrotehnice de pe Bistrita, �ncepute �n ‘89 si nefinalizate �n totalitate nici p�n� ast�zi”, au afirmat cu n�duf s�tenii. Spaima lor, reactivat� iarn� de iarn�, este justificat� prin retr�irea, de prin ‘90 �ncoace, a unor clipe de groaz�, dintre care cele din ‘95 si 2003 au atins paroxismul. Astfel, �n seara de Cr�ciun a lui 1995, peste 150 de gospod�rii au fost afectate, 3 miliarde lei pierderi materiale si truda de-o viat� a oamenilor a fost anulat� �ntr-o clip�. �n 2003, �n noapte de Revelion, aproape la indigo, sute de gospod�rii au fost inundate si prinse �ntre gheturi, at�t �n Poiana Teiului, c�t si Farcasa, iar trei tineri, ce petreceau cump�na dintre ani �ntr-o c�b�nut� la Galu, au fost striviti de ghetari si luati de ape. „�n atare situatii ce-ar mai fi de spus? Poate doar faptul c� asemeni unui blestem, pl�tim p�catele noastre, dar, mai cu seam�, ale altora. Numai Dumnezeu stie“, a spus unul dintre b�tr�nii din satul Frumosu. De rev�rsarea apelor n-au fost ocoliti de-a lungul vremii nici santieristii din zon�. „�n ‘95, peste 200 de santieristi, ce locuiau �n colonie, au avut de suferit de pe urma catastrofei. Atunci cei care i-au ajutat au fost s�tenii, d�ndu-le ad�post si de-ale gurii. Asta-i viata“, si-a amintit unul dintre cet�tenii satului Poiana Teiului.
Muntenii nu vor s� aud� de evacuare Revenind la cele ce se petrec ast�zi pe Valea Bistritei, din discutiile purtate cu oamenii, am retinut faptul c�, desi s-a pus problema evacu�rii lor �n caz de dezastru, majoritatea nici nu vor s� aud� de asa ceva, afis�nd o stare de blazare �nsotit� de vorbele „Ce-o vrea Dumnezeu s� fac� cu noi asta se va �nt�mpla“. Si asta fie c� locuiesc �n Vadu R�u, Frumosu, comuna Farcasa sau Poiana R�chitii, Topoliceni, Dreptu ori S�vinesti, comuna Poiana Teiului. „Unde s� te duci acum iarna? Avem vite, avem toate str�nsurile pe l�ng� case, nu putem s� le p�r�sim asa“, a spus Vasile S�rm�, om la 71 de ani, care s-a confruntat cu stihiile naturii si-n 2003. Satul Frumosu din Farcasa, c�ruia �i apartine omul, are amenintate, dup� spusele sale, peste 50 de gospod�rii. La fel si c�tunul Vadu R�u ale c�rui gospod�rii au fost inundate �n 2003, ghetarii ajung�nd atunci, la unele dintre ele, p�n� la sufitul casei. „Este foarte periculos. Dac� se �nc�lzeste vremea si d� n�val� n�boiul, ne sterge de pe suprafata p�m�ntului. Asa cum s-a �nt�mplat �n seara de Cr�ciun a lui ‘95, c�nd am auzit un huiet si ne-am trezit cu gheata si apa �n cas�. N�dejdea-i la Dumnezeu, numai el ne poate salva“, a afirmat si Mihai Pancu din Poiana R�chitii. „Am avut mari necazuri cu ani �n urm�, dar acum amenintarea este si mai mare, dac� ne g�ndim c� aglomeratia ghetarilor se �ntinde p�n� spre Borca. Nenorocirea cea mare a avut loc acum 3 - 4 ani, c�nd la Galu au fost acoperiti de gheat� trei tineri, care n-au avut timp nici s� vad� ce s-a �nt�mplat. A fost mare durere atunci. Norocul a fost c� nenorocirea s-a petrecut dup� miezul noptii si nu mai devreme, c�nd putea s� prind� copiii prin sat cu uratul, c� era �n noapte de Anul Nou“, a povestit Emilia Vadana din Poiana Teiului. Tot din spusele sale am retinut faptul c� oamenii vegheaz� pe r�nd, mai cu seam� noaptea, si tresar la fiecare zgomot. „P�i da, pentru c� gheata pocneste �ntruna, iar noaptea fiind liniste p�r�iturile se aud si mai tare. Si-apoi nu stim cum se face c� numai la vreme de �ntuneric s-au �nt�mplat nenorocirile“, a ad�ugat femeia. �ntrebati dac� �nfiintarea recent� a G�rzii de Interventii la Poiana Largului a avut rolul de a le mai ostoi din griji, r�spunsul a fost �n oarece m�sur� favorabil, oamenii aduc�nd imediat vorba despre ajutorul primit �n ajunul Anului Nou, c�nd pompierii militari au �ncercat s� le scoat� apa din beciuri. „Au venit s�racii pompieri si au tras apa din beciuri, numai c� a doua zi era la loc. Nu-i vina lor c� p�nza freatic� a urcat. Oricum este foarte bine c� avem militarii �n apropiere. La necaz pot �nterveni repede. Numai c� bine-ar fi s� n-avem nevoie“, a afirmat Mihai Pancu. Revenind la pericolul continuu de inundatii din zon� si la �ncercarea oficialit�tilor locale sau judetene de �nl�turarea cauzelor fenomenului, dup� spusele prefectului de Neamt, „unic �n lume“, se vorbeste acum despre un proiect privind �ndiguirea anumitor portiuni ale Bistritei la Poiana Teiului, Farcasa si Borca, proiect finantat de Banca Mondial� si administrat de Apele Rom�ne. „Deocamdat�, din c�te cunosc, abia a fost �ntocmit proiectul tehnic, asa c� treaba-i de durat�. Pe raza comunei noastre vor fi construite 4 diguri, altele �n Farcasa, �n zona Vadu R�u, iar unele �n Borca. M�sura este de apreciat si ne d� sperante“, a declarat Petru B�ia, primarul comunei Poiana Teiului, ce s-a ar�tat a fi ceva mai optimist, asta si ca urmare a prognozei meteo, care spune c� deocamdat� nu vor fi �nc�lziri bruste �n zona Moldovei. „Dac� nu se va �nc�lzi brusc, o s� trecem cu bine si-n acest an. P�n� la iarna viitoare, poate proiectul va deveni realitate si vom sc�pa de acest blestem“, a afirmat primarul. P�n� una, alta, pe Valea Bistritei oamenii tr�iesc cu frica-n s�n fiecare zi din iarn�, desi afiseaz� oarece stare de liniste. Viata merge �nainte, sigur �ns� sub privirile nev�zute ale Divinit�tii, care poate oric�nd s�-si �ntoarc� fata de la tr�itorii satelor comunelor Poiana Teiului, Farcasa sau chiar Borca. Si-atunci...
|