Un an confuz

Pentru Romďż˝nia, aderarea la Uniunea Europeanďż˝ a ďż˝nsemnat drumul cel mai scurt cďż˝tre o interminabilďż˝ crizďż˝ politicďż˝ internďż˝. Nu suntem originali, ďż˝naintea noastrďż˝, Polonia, Cehia sau Ungaria au cunoscut frďż˝mďż˝ntďż˝ri interne odatďż˝ ce au intrat ďż˝n UE. Explicatia e simplďż˝: energiile politice, tinute ďż˝n frďż˝u ďż˝n scopul „nobil“ al aderďż˝rii, se descďż˝tuseazďż˝ odatďż˝ ce obiectivul a fost ďż˝ndeplinit. Parcďż˝ nicďż˝ieri ďż˝nsďż˝ criza politicďż˝ nu a fost atďż˝t de durďż˝, cu simptome atďż˝t de severe: amďż˝narea alegerilor europene din mai ďż˝n noiembrie sau suspendarea presedintelui tďż˝rii timp de o lunďż˝.
Cei care sperau, la 1 ianuarie 2007, cďż˝ Romďż˝nia va fi o „surprizďż˝ bunďż˝“ pentru Uniunea Europeanďż˝ s-au ďż˝nselat. Romďż˝nia nu a fost o surprizďż˝ bunďż˝, n-a fost ďż˝nsďż˝ nici una rea. Si asta pentru cďż˝, din fericire, criza politicďż˝ internďż˝ nu a avut impact asupra actiunii europene a Romďż˝niei. Ca stat membru, Bucurestiul ar fi putut sďż˝ strice cďż˝teva dintre jocurile europene, dacďż˝ ar fi dorit, ar fi putut fi o a doua Polonie, care sďż˝ reclame sus si tare cďż˝ interesul national prevaleazďż˝ interesului european. Nu s-a ďż˝ntďż˝mplat asa: ďż˝n 2007, marele santier european a fost Tratatul de la Lisabona; Romďż˝nia s-a situat printre tďż˝rile care nu au pus probleme ďż˝ncheierii tratatului, neemitďż˝nd pretentii greu de satisfďż˝cut, cum s-a ďż˝ntďż˝mplat cu state ca Marea Britanie, Italia sau, ďż˝ncďż˝ o datďż˝, Polonia.
Dacďż˝ nu a stricat jocurile, Romďż˝nia nici nu le-a fďż˝cut. La ďż˝nceputul anului, Bucurestiul ďż˝si exprima dorinta de a juca un rol important ďż˝n politica de vecinďż˝tate a Uniunii Europene, rolul a fost unul minor. Dosarul Mďż˝rii Negre, o prioritate a politicii externe romďż˝nesti, pare uitat ďż˝n sertare, iar relatiile cu vecinii de la Est sďż˝nt reci sau foarte reci. Cu Ucraina ne judecďż˝m la Haga, cu Moldova am ajuns la faza expulzďż˝rilor de diplomati, ďż˝n timp ce ďż˝n Balcanii de Vest initiativele romďż˝nesti nu conteazďż˝ (dacďż˝ vďż˝ mai amintiti, pe la mijlocul lui 2006 se vorbea despre un „plan romďż˝nesc“ pentru Kosovo...).
Gradul de europenitate a Rom�niei a fost m�surat si de alegerile de la sf�rsitul lui noiembrie. Privite din Europa, rezultatele alegerilor arat� o tar� normal�: partidele populiste au ratat intrarea �n Parlamentul European, �n Legislativul de la Strasbourg merg�nd doar reprezentantii curentelor traditionale: populari, socialisti si liberali. Observatorii atenti stiu �ns� c� ideologiile nu reprezint� punctul forte al formatiunilor politice din Rom�nia, o tar� unde un partid �si poate schimba doctrina �n functie de interesele conjuncturale.
Cďż˝t despre modul ďż˝n care a pďż˝truns Europa ďż˝n Romďż˝nia, si aici bilantul este cu plusuri si minusuri. Marile dezbateri europene (Kosovo, tratatul institutional, relatia cu SUA, China, India sau Rusia) tin ďż˝n continuare de resortul mediilor academice si nu prezintďż˝ interes pentru presďż˝. Existďż˝ ďż˝nsďż˝ discutii despre „Europa de zi cu zi“, pornite de la exemple concrete: taxa auto, formularul E 112 privind asigurarile de sďż˝nďż˝tate sau cazul Mailat, care a dat nastere unei aprinse dezbateri despre minoritďż˝ti si dreptul la liberďż˝ circulatie. Altfel spus, reflexele europene existďż˝, ele trebuie doar ďż˝ntďż˝rite.