Rom�nii si proiectul european

Cum arat� Rom�nia la un de la aderarea �n Uniunea European�? Cum era de asteptat, �n mare, cam la fel ca �n decembrie 2006. Ba chiar ceva mai r�u, �n destule privinte. Cresterea economic� s-a �ncetinit, inflatia a dep�sit prognozele BNR, iar deficitul de cont curent, care m�soar� diferenta dintre sumele �n valut� intrate si iesite din tar�, a atins un nivel �ngrijor�tor, �n jur de 20 miliarde euro. Derapajele populiste, mai ales programul de m�rire consistent� a pensiilor, au dep�sit de mult limita de avarie si risc� s� dea peste cap �n anii urm�tori stabilitatea macroeconomic� a t�rii. Si �n plan politic, lucrurile stau mai r�u. Dup� eliminarea Monic�i Macovei din Guvern, Ministerul Justitiei a devenit un adev�rat etalon de obedient� politic�, partidele si Parlamentul bat toate recordurile �n materie de lips� de credibilitate si, �n opinia multora, actualul Guvern este cel mai slab din 1990 �ncoace.
Doar cu cďż˝teva luni ďż˝nainte de sfďż˝rsitul anului 2006, ďż˝ncďż˝ se mai fďż˝ceau pronosticuri la Bucuresti: intrďż˝m sau nu ďż˝n Uniunea Europeanďż˝ ďż˝n 2007? Semnalele neoficiale de la Bruxelles dďż˝deau varianta optimistďż˝ drept cea mai probabilďż˝, dar nimeni nu putea garanta sutďż˝ la sutďż˝ cďż˝ asa se va si ďż˝ntďż˝mpla pďż˝nďż˝ la urmďż˝. Realitatea e cďż˝, pďż˝nďż˝ la urmďż˝, au prevalat consideratiile politice ďż˝n fata celor de ordin tehnic. La momentul respectiv, Uniunea nu era deloc ďż˝n cea mai bunďż˝ „stare de functionare“. Cu Tratatul constitutional blocat si cu procesul de extindere ďż˝nghetat, Bruxelles-ul nu avea ďż˝n nici un caz nevoie de complicatiile suplimentare pe care amďż˝narea aderďż˝rii Romďż˝niei si Bulgariei le-ar fi introdus cu sigurantďż˝. Nu era ďż˝nsďż˝ un secret pentru nimeni faptul cďż˝, dacďż˝ ar fi fost ďż˝ntrebati doar expertii de la Comisia Europeanďż˝, ei ar fi recomandat ca aderarea celor douďż˝ tďż˝ri sďż˝ fie amďż˝natďż˝ cel putin pentru ďż˝ncďż˝ 5 ani.
Aceste lucruri s-au uitat �ns� repede. Majoritatea politicienilor, �n frunte cu liderii liberali, se poart� ast�zi de parc� pe 1 ianuarie 2007 s-ar fi n�scut, ca Afrodita, din spuma m�rii, o alt� tar�, o alt� administratie public�, un alt sistem de justitie, o alt� clas� politic�. Toate perfect functionale. C�nd s�nt confruntati cu observatii privind situatia intern�, mai ales atunci c�nd e vorba de coruptia la nivel �nalt sau de promovarea unor initiative legislative de genul celor care au atras recent criticile ambasadorului Nicholas Taubman, �n actualii nostri guvernanti se trezeste brusc un soi de semetie national� agresiv�. Cei care p�n� �n 2005 salutau public cu entuziasm si se raliau criticilor formulate la adresa guvern�rii Adrian N�stase de fostul ambasador american Michael Guest, de c�tre cel al Marii Britanii sau de fostul sef al Delegatiei Comisiei Europene la Bucuresti, Johnatann Scheele, resping acum indignati astfel de interventii ca un amestec nejustificat �n chestiunile interne ale t�rii.
La un an de la intrarea �n UE, Rom�nia arat� ca un sportiv care, dup� ce a reusit, ajutat cu bun�voint� de arbitri, s� treac� cu chiu, cu vai linia de sosire, a r�mas �ncremenit �ntr-o stare de autoadmiratie debusolat�. Odat� obiectivul �ndeplinit, toat� lumea s-a relaxat brusc. F�r� a realiza c� simpla aderare la UE nu e un scop �n sine, ci doar un instrument redutabil, dar oricum doar un instrument, �n stare s� asigure modernizarea accelerat� a t�rii. C� statutul de membru UE e important, dar nu tine loc de politic� extern�, nu ne face mai competitivi �n plan economic si nu rezolv� dec�t partial chestiunile de securitate, inclusiv cele de securitatea energetic� a t�rii. Motive suficiente pentru ca Rom�nia s� vad� �n apartenenta la UE o cale de acces c�tre oportunit�ti suplimentare mai degrab� dec�t un panaceu universal.
Desi liderii europeni au reusit p�n� la urm� s� se pun� de acord asupra unui Tratat de reform� a Uniunii, document semnat recent la Lisabona, aproape �ntotdeauna �n chestiunile cu adev�rat importante prevaleaz� interesul national. Germanii, italienii, ungurii au perfectat deja acorduri separate cu Moscova, pentru a construi �n comun noi retele de transport al gazului rusesc, iar compania OMV, controlat� de statul austriac, pl�nuieste s� cedeze Gazprom-ului jum�tate din centrul de stocare si distributie a gazului metan de la Baumgartner, l�ng� Viena, al treilea ca m�rime din Europa. Si asta desi ultima initiativ� nu face dec�t s� torpileze proiectul Nabuco, sprijinit oficial de Uniunea European�.
Felul ďż˝n care Romďż˝nia, ďż˝n ansamblu, nu doar guvernantii, clasa politicďż˝, ci societatea romďż˝neascďż˝ ďż˝n general, se raporteazďż˝ la Uniunea Europeanďż˝ e adesea dezarmant de schematic si simplist. Se vorbeste lemnos si idilic despre Europa, despre pozitii europene comune, despre standarde europene. Dogma europeanďż˝ ca argument suprem e folositďż˝ obsesiv de un gen de pseudo-elitďż˝ „europenistďż˝“ ďż˝n curs de coagulare, constituitďż˝ din politicieni, experti si oameni din administratie. Discutiile tehnice despre lucruri, altfel deloc lipsite de importantďż˝, precum taxa de primďż˝ ďż˝nmatriculare, standardele de mediu sau sistemul informational pentru subventiile comunitare din agriculturďż˝, dau senzatia cďż˝ ďż˝n Romďż˝nia se discutďż˝ mult despre Europa.
Ceea ce e doar partial adev�rat. La fel cum nu exist� o viziune national� coerent� privind directiile strategice de dezvoltare a Rom�niei, nu exist� nici un punct de vedere rom�nesc asupra proiectului european. Nu e vorba de puzderia de directive si reglement�ri emise la Bruxelles si de discutiile privind absorbtia fondurilor structurale, ci de chestiunile cu adev�rat fundamentale: vrem o ad�ncire a integr�rii politice a Uniunii, cu un transfer important de autoritate c�tre Bruxelles, sau doar un spatiu comunitar �n care statele nationale s� r�m�n� actorii principali, e bine ca UE s� se extind� sau nu �n continuare si cum trebuie s�-si defineasc� �n viitor strategia de securitate, separat sau �n str�ns� relatie cu America, si, din aceast� perspectiv�, cum ar urma s� se raporteze la Rusia, China, la India chiar, �n economia jocului influentelor globale aflat �n rapid� schimbare?
Astfel de dezbateri lipsesc cu des�v�rsire, iar vina nu e doar a clasei politice, ci si a elitelor intelectuale si academice care, cel putin deocamdat�, se complac �ntr-o stare de pasivitate provincial�, astept�nd solutii livrate de-a gata din exterior. Multi vor respinge probabil acest gen de argumente, spun�nd c�, oricum, capacitatea Rom�niei de a influenta astfel de decizii fundamentale e extrem de sc�zut�. Deloc adev�rat. Putem s� ne construim, de exemplu, un sistem de aliante �n interiorul Uniunii Europene, pentru a ne promova punctele de vedere. Evident, cu conditia s� le fi formulat mai �nt�i. Altfel, vom regreta cu sigurant� mai t�rziu, c�nd jocurile vor fi deja de mult f�cute, absenta noastr� de la o dezbatere esential� pentru societatea rom�neasc�.