Pumnul si palma conjugal� ar putea fi pedepsite penal
• s-a propus ca aceast� form� de agresiune s� fie incriminat� • �n Neamt au fost �nregistrate circa 350 de cazuri, de la �nceputul acestui an • Violenta �n familie ar putea deveni infractiune, dac� propunerile
Agentiei Nationale pentru Protectia Familiei vor fi �nsusite de Ministerul Justitiei. ANFP a prezentat un program de m�suri pentru modificarea Codului Penal, astfel �nc�t fenomenul s� poat� fi sanctionat penal. „Este o ideee bun� deoarece, �n acest moment, p�rghiile de protejare a femeii s�nt foarte putine. De exemplu, Politia nici nu poate interveni dec�t �n cazul �n care agresorul iese din cas�. Chiar dac� oamenii legii s�nt sesizati de faptul c� undeva este un astfel de incident, pot doar s� bat� la us� si s� invite persoana afar�. Dac� aceasta nu vrea s� ias�, ei nu pot interveni. Ulterior, victima poate depune pl�ngere, poate solicita certificat medico-legal sau poate merge �ntr-un ad�post special amenajat cu aceast� destinatie, dar la momentul agresiunii sau cel imediat urm�tor nu se poate interveni“, a declarat Loreta Vlaicu, inspector principal �n cadrul Compartimentului prevenire si combatere a violetei �n familie, din cadrul Directiei de Munc� Neamt. Actiuni de prevenire s-au derulat si pe teritoriul judetului Neamt, �n perioada 28 noiembrie-10 decembrie 2007. „Sustinem declararea fenomenului de violent� �n familie ca infractiune si includerea acestuia �ntr-un capitol distinct al Codului Penal, c�t si introducerea unor m�suri de protectie“, a afirmat presedintele Agentiei Nationale pentru Protectia Familiei, Mihaela Mostavi. S�nt situatii de agresiune domestic� �n care victima este chiar �n imposibilitatea de a iesi din cas� pentru a cere ajutor. „Pentru primele trei trimestre ale anului 2007, �n Neamt au fost semnalate si �nregistrate un num�r de 342 de cazuri de violent� �n familie. Victimele s�nt femei, de v�rste diferite, de la 18, p�n� �n jur de 60 de ani, chiar 65 de ani. Parte dintre ele au ajuns �n ad�posturi, unde pot sta o vreme �mpreun� cu copiii lor. Deocamdat�, �n judet este Fundatia Columna care ad�posteste astfel de victime si Femina 2000 Roman, dar aici ad�postul este �n curs de amenajare“, a ad�ugat Loreta Vlaicu. Practic, �n aceste ad�posturi femeia are grij� singur� de copii, i se poate oferi un loc de munc� si beneficiaz� de consiliere psihologic�, juridic� si social�. Printre m�surile propuse de Agentia National� s�nt interdictia pentru agresor de a r�m�ne sau de a reveni �n locuinta familiei pe o perioada determinat�, introducerea ordinului de protectie, precum si a interdictiei de a contacta victima sau pe membrii familiei acesteia prin orice mod, direct sau indirect. Ar mai putea fi introdus� obligativitatea ca agresorul s� participe la programe de consiliere psihologic� si de reintegrare social�. �n acelasi timp, persoana care a s�v�rsit un act de violent� domestic� s-ar putea alege cu interdictia de a se apropia de locuinta familiei sau de locul �n care victima �si desf�soar� activitatea. Tot la nivel de propunere, o modalitate de a-l face pe autor s� constientizeze gravitatea faptei sale ar fi �nlocuirea amenzii cu cea a �nchisorii, ori cu munca �n folosul comunit�tii.
|
Comentarii la acest articol: |
Ad�ugat de Mos_Tautu la data 12.12.2007 06:16 |
Violenta in familie
Violenta în famlie tine si de socializarea agresiunii.Copiii agresati vor deveni la rândul lor pãrinti violenti (deoarece bãtãusul frustreazã dar creiazã si modelul).Tot Gilles obsevã cã violenta este mai mare în familiile sãrace,cu educatie precarã,cu familii disociate,în familii cu peste 4 copii.Socializarea copiilor prin bãtaie apare la pãrintii care au mai putine aspiratii pentru copiii lor.Pedepsele variazã si în functie de sexul si trãsãturile pãrintilor si a copiilor,în functie de rolul pregãtit copiilor în viata adultã.Mary Hanemann Lystad (1972) subliniazã cã douã aspecte sociale s-au exploarat în familiile violente:
-structura de putere în familie;
-structura de putere a marii societãti;
Familia ca orice grup social consistã într-o ierarhie,cu subordonãri,rivalitãti,uzul de fortã.Din acest punct de vedere,Strauss (1973) include aceasta în structura socialã,subliniind importanta valorilor,credintelor, |
|
|