Scoala - ring de box

• scolile nu mai reprezintďż˝ demult un loc sigur pentru cei care le frecventeazďż˝ • agresivitatea fizicďż˝ si verbalďż˝ devin tot mai prezente ďż˝n unitďż˝tile de ďż˝nvďż˝tďż˝mďż˝nt • au fost cazuri ďż˝n care conflictele dintre elevi, ori dintre acestia si profesori au fost transate cu pumnul • „Nu are importantďż˝ cum ďż˝ti cďż˝stigi banul, ci sďż˝ ďż˝l ai, nu are importantďż˝ cum ďż˝ti cďż˝stigi pozitia socialďż˝, ci sďż˝ o ai. ďż˝n foarte multe familii se manifestďż˝ lipsa nevoii de culturďż˝ si de viatďż˝ spiritualďż˝“, a declarat medicul Cornelia Vulpe •

Scoala nu mai este cum era odat�! Respectul pentru dasc�li a sc�zut, poate si din cauza Mertanului cu care este adus plodul la scoal�, la fel respectul pentru colegii de clas�, care s�nt etichetati �n functie de punga babacilor, si, de ce nu, a lehamitei din partea unor profesori siliti s� accepte salarii derizorii �ntr-un sistem �n care experimentele nu se mai termin�. Apoi, atmosfera general� din unit�tile de �nv�t�m�nt seam�n� tot mai mult cu aceea de pe maidan, unde suprematia o detin nu neap�rat pumnul, dar de multe ori vorba dur�, strigat�. Tot un fel de violent�. Siguranta elevilor este periclitat� de unii tineri care au sau nu statut de scolar, uneori de membrii plini de ifose ai unor asa-zise g�sculite de cartier, ba chiar si de unele cadre didactice. Se bat elevii �ntre ei, profesorii �i lovesc pe discipoli, dar, mai nou, se �nt�mpl� si invers. Elevii de gimnaziu si liceenii socheaz� nu numai prin violenta gesturilor, ci si prin aceea a limbajului. Toat� lumea este oripilat�, problema este vesnic �n discutia celor cu responsabilit�ti... Concret se face prea putin si cazuri de violent� apar prin scolile Neamtului.

„Violenta verbalďż˝ si fizicďż˝ sďż˝nt moduri de exprimare a emotiei, mďż˝niei, frustrďż˝rii“

Psihiatrii si psihologii s�nt de p�rere c� manifest�rile violente pe care le au at�t copiii, c�t si adultii tin de mai multe aspecte. �n ceea ce �i priveste pe copii, violenta fizic� si verbal� tine de lipsa de educatie familial�. Exist� p�rerea c� succesul �n viat� este asigurat de bani si tupeu. Numai c� nevoile materiale nu satisfac �ntru totul individul.
„Unul dintre aspectele foarte grave ale societďż˝tii romďż˝nesti ďż˝l reprezintďż˝ disolutia moralitďż˝tii. Nu are importantďż˝ cum ďż˝ti cďż˝stigi banul, ci sďż˝ ďż˝l ai, nu are importantďż˝ cum ďż˝ti cďż˝stigi pozitia socialďż˝, ci sďż˝ o ai. ďż˝n foarte multe familii se manifestďż˝ lipsa nevoii de culturďż˝ si de viatďż˝ spiritualďż˝. Fďż˝rďż˝ o educatie solidďż˝ si o capacitate de reechilibrare, pornirile emotionale sďż˝nt foarte greu de ďż˝nfrďż˝nat, mai ales la anumite vďż˝rste. Si atunci, copiii si tinerii al cďż˝ror caracter este ďż˝n formare imitďż˝ si sar la bďż˝taie atunci cďż˝nd sďż˝nt ďż˝n impas. Imitďż˝ ceea ce vďż˝d pe stradďż˝, acasďż˝ si mai ales la televizor, unde totul ďż˝ndeamnďż˝ la violentďż˝. Copiii sďż˝nt ďż˝n impas, nu au fortďż˝ interioarďż˝ pentru a depďż˝si situatiile delicate, critice. Violenta fizicďż˝ si verbalďż˝ reprezintďż˝ modalitďż˝ti de exprimare a emotiei, mďż˝niei, frustrďż˝rii, durerii“, sustine doctor Cornelia Maria Vulpe, sefa Centrului de Sďż˝nďż˝tate Mintalďż˝ Piatra Neamt.

Comunicarea p�rinte - elev, profesor - elev....

Acelasi medic aratďż˝ cďż˝ ďż˝n foarte multe situatii, copiii nu gďż˝sesc modelele de care au nevoie si nici nu au cu cine sďż˝ comunice. Pďż˝rintii ďż˝i neglijeazďż˝ si nu stau de vorbďż˝ cu ei, fiind preocupati ďż˝n exclusivitate de serviciu si de modalitďż˝ti de cďż˝stig a surselor de existentďż˝. Profesorii nu gďż˝sesc nici ei calea de comunicare cu copiii, fie pentru cďż˝ nu ďż˝si doresc asta, fie cďż˝ nu sďż˝nt pregďż˝titi, nu au vocatia necesarďż˝. Multi dintre profesori sďż˝nt nemultumiti de serviciul lor, de ceea ce fac, de faptul cďż˝ sďż˝nt prost plďż˝titi. Ca atare nu au randament si nu sďż˝nt capabili sďż˝ atragďż˝ copiii ďż˝n procesul de ďż˝nvďż˝tďż˝mďż˝nt. „Am avut ďż˝n tratament multi profesori care spun cďż˝ nu mai suportďż˝ sďż˝ meargďż˝ la scoalďż˝, cďż˝ nu mai suportďż˝ copiii. ďż˝n scoli sďż˝nt tot mai putini oameni pregďż˝titi pentru meseria de pedagog“, opineazďż˝ doctorul psihiatru Cornelia Maria Vulpe.
ďż˝ntre lipsurile majore ale sistemului de ďż˝nvďż˝tďż˝mďż˝nt se numďż˝rďż˝ faptul cďż˝ nu fiecare scoalďż˝ are angajat un psiholog, care sďż˝ se ocupe de problemele copiilor si care sďż˝ ďż˝i ajute sďż˝ ďż˝nteleagďż˝ anumite probleme si sďż˝ le depďż˝seascďż˝, sďż˝ accepte cďż˝, ďż˝n viatďż˝, unele lucruri se pot schimba, altele nu. Pe de altďż˝ parte, existďż˝ mentalitatea pďż˝guboasďż˝ cďż˝ mersul la un psiholog sau psihiatru este un semn rďż˝u, o ďż˝njosire sau o pedeapsďż˝. „ďż˝ntr-o societate care nu ďż˝si respectďż˝ valorile spirituale si pune pret numai pe partea materialďż˝, ďż˝ntr-o societate ďż˝n care intelectualii sďż˝nt umiliti cu salarii de mizerie si sďż˝nt considerati ultimii oameni, tocmai pentru cďż˝ sďż˝nt prost plďż˝titi, profesorii nu se pot bucura de respectul cuvenit din partea celor pentru care numai banul are valoare, iar mintea, ďż˝nvďż˝tďż˝tura, nu“, a conchis doctorul Cornelia Vulpe.

Cuv�ntul de ordine, b�taie

Desi ďż˝nvďż˝tďż˝mďż˝ntul nemtean s-a remarcat prin rezultate extraordinare obtinute de elevi la olimpiade, concursuri scolare si examene de admitere la universitďż˝ti strďż˝ine, el a ďż˝nregistrat si evenimente negative legate de comportament. Actori au fost elevi de liceu, pďż˝rinti, dar si profesori, toti cu orgolii exacerbate. Si s-a ajuns ca pďż˝nďż˝ si un profesor sďż˝ fie lovit de un mucos. Cazul s-a petrecut la Colegiul Tehnic „Miron Costin“ Roman. Elevul Florian A., elev ďż˝n clasa a X-a la scoala de arte si meserii, terminase orele si se balansa ďż˝n tocul unei usi. Vďż˝zďż˝ndu-l, profesorul de educatie fizicďż˝ Adelin T. i-a recomandat sďż˝ plece acasďż˝, pentru a nu deranja orele care erau ďż˝n desfďż˝surare. Adolescentul a rďż˝spuns impertinent, iar dascďż˝lul s-a rďż˝stit la el. Iesirea acestuia l-a iritat pe elev care, fďż˝rďż˝ nici o retinere, l-a pďż˝lmuit pe profesor.

Cu arma, la liceu

Un incident mai putin obisnuit s-a petrecut ďż˝n toamna acestui an la Grupul Scolar Economic din Piatra Neamt, unde tatďż˝l unei liceence a vrut sďż˝-si protejeze fiica folosind o armďż˝ de tir. Ceea ce l-a determinat sďż˝-si iasďż˝ din minti si sďż˝ nu se gďż˝ndeascďż˝ nici o clipďż˝ la repercusiuni a fost faptul cďż˝ ďż˝n repetate rďż˝nduri fiica s-a plďż˝ns cďż˝ a fost agresatďż˝ si amenintatďż˝ de niste indivizi, „bďż˝ieti de cartier“, cďż˝ va fi snopitďż˝ ďż˝n bďż˝taie, rďż˝pitďż˝ si violatďż˝. Dupďż˝ spusele elevei, „bďż˝ietii“ ar fi fost ďż˝ndemnati la astfel de fapte chiar de cďż˝tre colegele ei, supďż˝rate cďż˝ fata refuzďż˝ sďż˝ frecventeze barurile sau discotecile din oras. Asa cďż˝ pďż˝rintele s-a ďż˝narmat cu o puscďż˝ de vďż˝nďż˝toare luatďż˝ de la un cunoscut si s-a dus la scoalďż˝ hotďż˝rďż˝t sďż˝-i prindďż˝ si sďż˝-i pedepseascďż˝ pe cei care ďż˝i hďż˝rtuiau si amenintau copilul. A intervenit politia, pietreanul alegďż˝ndu-se cu dosar penal.
Dup� toate cele expuse mai sus, se contureaz� o �ntrebare: Cine ar trebui s� vegheze la securitatea elevilor c�nd acestia se afl� �n incinta unei institutii de �nv�t�m�nt? Legea spune c� unit�tile scolare s�nt obligate s� asigure protectie �n incinta scolilor. Dac� se �nt�mpl� sau nu asa stie orice p�rinte care, �ngrijorat de securitatea copilului, st� cu sufletul la gur� �n fiecare zi p�n� acesta ajunge acas�.