F�nt�na de sub Parchetul Roman
• s�p�turile efectuate pentru construirea noului sediu al Parchetului au scos la iveal� obiecte din secolul XVIII • a fost descoperit un pu�, conservat perfect • arheologii au ridicat piesele de valoare �i au dat, apoi, avizul pentru continuarea lucr�rilor • O descoperire de senza�ie a st�rnit mare v�lv� �n comunitatea arheologilor din Roman, �ntruc�t o temelie de cas�, un beci, mai multe obiecte de uz casnic �i c�teva ziduri au fost g�site, recent, la c��iva metri sub p�m�nt, �n timp ce muncitorii f�ceau s�p�turi pentru funda�ia noului sediu al Parchetului de pe l�ng� Judec�toria Roman, �n centrul ora�ului. Majoritatea obiectelor g�site dateaz� din secolul XVIII. Cel care a supravegheat s�p�turile este Adrian Ciobanu, �ef sec�ie muzeal� IV Roman, din cadrul Complexului Muzeal Neam�. „C�nd s-a s�pat funda�ia pentru sediul Parchetului de pe l�ng� Judec�toria Roman, �n imediata vecin�tate a Muzeului de Art�, lucr�rile au fost supravegheate, pe o suprafa�� de 400 de metri p�tra�i, de c�tre o echip� de arheologi. Cu aceast� ocazie, s-a descoperit o funda�ie de beton, a unei locuin�e care nu este mai veche de sf�r�itul secolului XIX, �nceputul secolului XX. �i tot �n aceast� suprafa��, �n solul steril, s-au descoperit dou� gropi ce mergeau p�n� la ad�ncimea de 2,5 metri �i care au fost apoi astupate cu p�m�nt de umplutur�. �n umplutura celor dou� gropi s-au g�sit fragmente de ceramic�, de diferite forme, culori �i m�rimi, cu sau f�r� smal�, dar �i oase de animale domestice, toate dat�nd cel mai devreme de la sf�r�itul secolului XIX sau chiar mai t�rziu. �n partea inferioar� a gropilor au ap�rut �i fragmente de scoic�, �n asociere cu fragmente de c�r�mid�, ajunse aici tot pe cale artifical�“, a declarat Adrian Ciobanu. Ceea ce face descoperirea arheologic� �i mai interesant� este faptul c� beciul g�sit sub p�m�nt ducea spre Muzeul de Art�. M�rturie st� �i unul din pere�ii muzeului, care este total diferit de ceilal�i. Asta nu poate �nsemna dec�t c�, �n vechiul Roman, Muzeul de Art� avea o prelungire, care se putea traversa prin acest beci. „�n partea de sud-vest a funda�iei au ap�rut �i zidurile unui beci, f�cut din c�r�mid�, umplut ulterior cu moloz, fragmente de beton, c�r�mid� �i de�euri. Orientarea zidurilor ne face s� credem c� acel beci ducea �n subsolul Muzeului de Art�, unde s-a identificat, pe un perete, un zid mai nou, tencuit. �n profilul sudic al funda�iei, chiar la mijloc, au ap�rut dou� ziduri sau funda�ii din gresie, cobor�nd p�n� la un metru ad�ncime �i av�nd o l��ime de o jum�tate de metru. Datorit� faptului c� ele nu au fost degajate dec�t pe o lungime de o jum�tate de metru, restul r�m�n�nd acoperit �i continu�nd probabil sub actuala cl�dire a muzeului, nu ne-am putut forma o p�rere definitiv� asupra lor“, a men�ionat Adrian Ciobanu. Cu toate acestea, elementul principal al descoperirii �l constituie pu�ul g�sit �n stare perfect� de func�ionare. Dup� ce a fost decopertat de stratul gros de p�m�nt �i de placa de beton ce �l acoperea, arheologii au r�mas f�r� cuvinte c�nd au v�zut c� �n f�nt�n� exist� o mare cantitate de ap�. Despre aceasta, Adrian Ciobanu a spus: „�n vecin�tatea funda�iei, la circa un metru, s-a identificat �i o f�nt�n� p�strat� �n perfect� condi�ie de conservare, fiind acoperit� ini�ial de o plac� de beton armat. Are o form� circular perfect� fiind «brodat�» pe margini cu piatr� de moar�. F�nt�na are o ad�ncime de 14 metri �i avea circa 1.80 metri de ap� �n ea. �n urma observa�iilor f�cute, putem spune c� primul strat de locuire din zona respectiv� dateaz� cel mai devreme din secolul al XVIII-lea �nceputul secolului XIX, atunci c�nd au fost f�cute cele dou� ziduri de gresie �i f�nt�na, �n timp ce funda�ia de beton, beciul �i gropile provin de la sf�r�itul secolului XIX �nceputul secolului XX, lucru demonstrat �i de ceramic�“. Arheologii roma�cani au mai men�ionat c� au recuperat din „situl“ de sub viitorul Parchet piesele de valoare, ulterior fiind dat avizul de continuare a lucr�rilor, peste zidurile existente. Zona �n care a fost g�sit� f�nt�na nu va fi afectat� de construc�ia propriu-zis�.
|