Monitorul de Neamt si Roman ziarul din judetul Neamt cu cei mai multi cititori
  Stiri azi     Arhiva     Cautare     Anunturi     Forum     Redactia  
AutentificareAutentificareInregistrare 
Calendar- Arhiva de Stiri Noiembrie 2005
LMMJVSD
 123456
78910111213
14151617181920
21222324252627
282930    
Stiri pe e-mail - Newsletter Monitorul de Neamt Newsletter
Nume:
Email:
Links - Link-uri catre site-uri utile Link-uri
 Judetul Neamt
 Video Production
 Cambridge
Optiuni Pagina Optiuni pagina
Adauga in Favorites Adauga in Favorites
Seteaza Pagina de start Seteaza Pagina de start
Tipareste pagina Tipareste pagina


























Monitorul de Neamt » Stiri Locale 24 Noiembrie 2005
Tipãreste articolul - Varianta pentru imprimantã Trimite acest articol unui prieten  prin email

F�nt�na de sub Parchetul Roman

• s�p�turile efectuate pentru construirea noului sediu al Parchetului au scos la iveal� obiecte din secolul XVIII • a fost descoperit un pu�, conservat perfect • arheologii au ridicat piesele de valoare �i au dat, apoi, avizul pentru continuarea lucr�rilor •

O descoperire de senza�ie a st�rnit mare v�lv� �n comunitatea arheologilor din Roman, �ntruc�t o temelie de cas�, un beci, mai multe obiecte de uz casnic �i c�teva ziduri au fost g�site, recent, la c��iva metri sub p�m�nt, �n timp ce muncitorii f�ceau s�p�turi pentru funda�ia noului sediu al Parchetului de pe l�ng� Judec�toria Roman, �n centrul ora�ului. Majoritatea obiectelor g�site dateaz� din secolul XVIII. Cel care a supravegheat s�p�turile este Adrian Ciobanu, �ef sec�ie muzeal� IV Roman, din cadrul Complexului Muzeal Neam�. „C�nd s-a s�pat funda�ia pentru sediul Parchetului de pe l�ng� Judec�toria Roman, �n imediata vecin�tate a Muzeului de Art�, lucr�rile au fost supravegheate, pe o suprafa�� de 400 de metri p�tra�i, de c�tre o echip� de arheologi. Cu aceast� ocazie, s-a descoperit o funda�ie de beton, a unei locuin�e care nu este mai veche de sf�r�itul secolului XIX, �nceputul secolului XX. �i tot �n aceast� suprafa��, �n solul steril, s-au descoperit dou� gropi ce mergeau p�n� la ad�ncimea de 2,5 metri �i care au fost apoi astupate cu p�m�nt de umplutur�. �n umplutura celor dou� gropi s-au g�sit fragmente de ceramic�, de diferite forme, culori �i m�rimi, cu sau f�r� smal�, dar �i oase de animale domestice, toate dat�nd cel mai devreme de la sf�r�itul secolului XIX sau chiar mai t�rziu. �n partea inferioar� a gropilor au ap�rut �i fragmente de scoic�, �n asociere cu fragmente de c�r�mid�, ajunse aici tot pe cale artifical�“, a declarat Adrian Ciobanu. Ceea ce face descoperirea arheologic� �i mai interesant� este faptul c� beciul g�sit sub p�m�nt ducea spre Muzeul de Art�. M�rturie st� �i unul din pere�ii muzeului, care este total diferit de ceilal�i. Asta nu poate �nsemna dec�t c�, �n vechiul Roman, Muzeul de Art� avea o prelungire, care se putea traversa prin acest beci. „�n partea de sud-vest a funda�iei au ap�rut �i zidurile unui beci, f�cut din c�r�mid�, umplut ulterior cu moloz, fragmente de beton, c�r�mid� �i de�euri. Orientarea zidurilor ne face s� credem c� acel beci ducea �n subsolul Muzeului de Art�, unde s-a identificat, pe un perete, un zid mai nou, tencuit. �n profilul sudic al funda�iei, chiar la mijloc, au ap�rut dou� ziduri sau funda�ii din gresie, cobor�nd p�n� la un metru ad�ncime �i av�nd o l��ime de o jum�tate de metru. Datorit� faptului c� ele nu au fost degajate dec�t pe o lungime de o jum�tate de metru, restul r�m�n�nd acoperit �i continu�nd probabil sub actuala cl�dire a muzeului, nu ne-am putut forma o p�rere definitiv� asupra lor“, a men�ionat Adrian Ciobanu. Cu toate acestea, elementul principal al descoperirii �l constituie pu�ul g�sit �n stare perfect� de func�ionare. Dup� ce a fost decopertat de stratul gros de p�m�nt �i de placa de beton ce �l acoperea, arheologii au r�mas f�r� cuvinte c�nd au v�zut c� �n f�nt�n� exist� o mare cantitate de ap�. Despre aceasta, Adrian Ciobanu a spus: „�n vecin�tatea funda�iei, la circa un metru, s-a identificat �i o f�nt�n� p�strat� �n perfect� condi�ie de conservare, fiind acoperit� ini�ial de o plac� de beton armat. Are o form� circular perfect� fiind «brodat�» pe margini cu piatr� de moar�. F�nt�na are o ad�ncime de 14 metri �i avea circa 1.80 metri de ap� �n ea. �n urma observa�iilor f�cute, putem spune c� primul strat de locuire din zona respectiv� dateaz� cel mai devreme din secolul al XVIII-lea �nceputul secolului XIX, atunci c�nd au fost f�cute cele dou� ziduri de gresie �i f�nt�na, �n timp ce funda�ia de beton, beciul �i gropile provin de la sf�r�itul secolului XIX �nceputul secolului XX, lucru demonstrat �i de ceramic�“. Arheologii roma�cani au mai men�ionat c� au recuperat din „situl“ de sub viitorul Parchet piesele de valoare, ulterior fiind dat avizul de continuare a lucr�rilor, peste zidurile existente. Zona �n care a fost g�sit� f�nt�na nu va fi afectat� de construc�ia propriu-zis�.

Articol afisat de 1530 ori  |  Alte articole de acelasi autor  |  Trimite mesaj autorului
(Bogdan MIH�IL�)
Adaugã comentariul tãu la acest articol Comentarii la acest articol:
Nu exist� nici un comentariu la acest articol
Stiri Locale Stiri Locale
Stiri Regionale Stiri Regionale
Stiri Economie Stiri Economie
Stiri Social Stiri Social
Stiri Sport Stiri Sport
Stiri Internaþionale Stiri Interna�ionale
Stiri Eveniment cultural Stiri Eveniment cultural
Stiri, informatii, cursul valutar, datele meteo, horoscop, discutii, forum.
Webdesign by webber.ro | Domenii premium
©2003-2006 Drepturile de autor asupra intregului continut al acestui site apartin in totalitate Grupul de Presa Accent SRL Piatra Neamt
Reproducerea totala sau partiala a materialelor este permisa numai cu acordul Grupului de Presa Accent Piatra Neamt.
Grupului de Presa Accent SRL - societate in insolventa, in insolvency, en procedure collective