Administrarea Parcului National Ceahl�u, planuri de viitor
• medicul Gheorghe Lal�u, managerul Serviciului de Administrare al Parcului, a prezentat primarilor din zona montan� o oportunitate de finant�ri europene • este vorba de Axa Prioritar� 4 - „Implementarea Sistemelor Adecvate de Management pentru Protectia Naturii“ • Serviciul de Administrare al Parcului National Ceahl�u (PNC), prin managerul s�u, doctor Gheorghe Lal�u, a organizat zilele trecute o �nt�lnire de lucru g�zduit� de Clubul Cimentistilor Bicaz. La chemarea sa, au r�spuns afirmativ membri ai Consiliului Stiintific, ai Consiliului Consultativ, organisme implicate �n managementul si administrarea PNC, precum si primari ai comunelor situate �n vecin�tatea Masivului. Al�turi de dr. Gheorghe Lal�u, amfitrion al activit�tii de la Bicaz, s-au aflat reprezentanti ai Consiliului Judetean si ai Agentiei de Mediu, interesati direct �n tematica supus� dezbaterii, „Implementarea Sistemelor Adecvate de Management pentru Protectia Naturii“, drept component� a Axei Prioritare 4. „V-am invitat la Bicaz pentru a discuta una din problemele de interes major privind managementul ariilor protejate, �n care se �ncadreaz� si Parcul National Ceahl�u, ce, dup� cum se cunoaste, ofer� posibilitatea implement�rii unor proiecte de finantare pentru perioada 2007-2013. Suma disponibil� pentru �ntreaga tar� este de 215 milioane de euro, din care 80% din Fondul European de Dezvoltare Regional� (172 milioane) si 20% de la Bugetul de Stat (43 milioane euro). Termenul limit� de depunere este 15 decembrie, asa c� se impunea ca �nt�lnirea la care particip�m cu totii s� aib� loc c�t mai repede. Ca un am�nunt de interes pentru toti este faptul c�, fat� de alte proiecte implementate la nivel national, �n cazul celor la care facem referire nu exist� limit� de buget, deci nu va exista o concurent� privind selectarea lor. Ca atare, doar dou� lucruri vor conta �n aprecierea evaluatorilor: maturitatea si relevanta �n alc�tuire“, a afirmat dr. Lal�u �n deschiderea dezbaterii. A urmat prezentarea �n detaliu a etapelor ce trebuie parcurse p�n� la obtinerea finant�rilor, respectiv 31 ianuarie 2008 ca termen de finalizare a etapelor de verificare a admisibilit�tii si eligibilit�tii, 29 februarie 2008 pentru finalizarea procesului de selectie si 29 aprilie 2008, finalizarea etapei de revizuire a proiectelor. „Pot fi depuse mai multe proiecte de c�tre un aplicant, dac� acesta are capacitatea tehnic� si financiar� s� le gestioneze. De retinut, �ns�, c� solicitantul este eligibil dac� exist� acordul scris al administratorului ariei protejate, �n cazul PNC, al Serviciului de Administrare sau administratorul ariei protejate este partener �n proiect“, a spus dr. Gheorghe Lal�u. Sigur, odat� f�cute preciz�rile, o bun� parte din cei prezenti au trecut la discutii, c�ut�nd mai cu seam� s� afle din gura specialistilor de la Mediu, ce si cum cu lansarea ofertei de programe privind finantarea conserv�rii si stop�rii degrad�rii naturii si, mai ales, de ce o asa �nt�rziere �n aducerea sa la cunostint� celor interesati, „astfel �nc�t termenul de depunere a proiectelor s� fie 15 decembrie 2007“, adic� peste mai putin de o lun�.
�ntreb�ri si r�spunsuri
„Termenul limit� de depunere a proiectelor este destul de apropiat. P�n� la 15 decembrie, este mai putin de o lun� si nu v�d cine ar putea realiza un proiect serios p�n� la acea dat�, stiut fiind c�, cel putin noi, prim�riile, nu avem specialisti �n proiecte si nici bani s� angaj�m firme specializate �n domeniu. Ca s� nu mai spunem c�, la nivelul comunei Ceahl�u, se pune �ntrebarea la care n-am primit �nc� un r�spuns concret, ce s-a �nt�mplat cu proiectul derulat cu danezii �n Parc, cu ani �n urm�, si, legat de aceasta, cu banii alocati?“, a afirmat Costic� Schiopu, primarul comunei Ceahl�u. La r�ndul s�u, primarul comunei Tasca, Alexandru Dr�gan, a cerut unele detalii privind modul de finantare si dac� este posibil ca acelasi solicitant, prim�ria, ori comunit�tile unei zone asociate, s� deruleze concomitent mai multe proiecte. �n general, r�spunsurile date de specialistii Agentiei de Mediu au fost favorabile, �ncadr�nd subiectul discutiei �n coordonatele unui climat mai permisiv, comparativ cu rigoarea datelor scadente prezentate �n programul cadru de implementare. „Nu este cazul s� intrati �n panic�. Este adev�rat c� timpul e extrem de scurt, dar, dac� dosarul proiectului depus nu este complet, el va putea suporta introducerea unor adaosuri, �ns� numai �n limita legal� si la solicitarea noastr�, a celor ce avem sarcina si rolul de a efectua verificarea documentelor“, a explicat una din reprezentantele Agentiei de Mediu. C�t priveste interesul conducerii administrative a Parcului National Ceahl�u, �n implicarea conjugat� a tuturor factorilor cu responsabilitate �n conservarea si mentinerea patrimoniului, ce compune biodiversificarea resurselor naturale ale tezaurului natural pe care-l presupune Masivul Ceahl�u, acesta a fost justificat de c�tre dr. Lal�u, ce a afirmat, printre altele, c� o prim� m�sur� pentru desc�tusarea ulterioar� a initiativei �n realizarea de proiecte ar fi revizuirea si completarea planului de management al PNC. „De aici trebuie pornit. De aceea, intention�m ca �n zilele urm�toare s� realiz�m un proiect privind revizuirea si completarea planului nostru de management. Asta �ns� nu ne �mpiedic� s� g�ndim si la alte proiecte, care s� conduc� la realizarea unei infrastructuri ce se refer� la trasee, poteci, platforme si, mai ales, la centrele de vizitare si administrare ale celor patru porti de intrare �n Parc. Apoi, s� g�ndim cu totii la mentinerea si conservarea celor 13 habitate, la conservarea speciilor florei si faunei, stiut fiind c� avem �n Parc specii de o important� comunitar�, zonal�, national� si chiar international�. Ca s� nu mai vorbesc de proiectele viz�nd m�surile de �nt�rire a capacit�tii institutionale, f�r� de care nu poate fi asigurat� legalitatea si disciplina �n managementul pentru protectia capitalului deosebit de valoros al Parcului National Ceahl�u“, a declarat Gheorghe Lal�u.
Interes pentru „portile“ de intrare �n masiv
Revenind la sectoarele, domeniile sau tematica ce fac obiectul finant�rii prin „Axa Prioritar� 4“, acestea au fost structurate astfel:
A. Elaborarea/ revizuirea planurilor, strategiilor si a schemelor de management al ariilor protejate si alte activit�ti conexe (activit�ti preliminare m�surilor concrete de investitii sau conservare);
B. Investitii �n infrastructur� pentru uz public orientate spre conservarea si gestionarea mediului �n ariile protejate;
C. Activit�ti privind mentinerea si �mbun�t�tirea st�rii de conservare favorabil� habitatelor �n ariile naturale protejate;
D. Activit�ti privind mentinerea si �mbun�t�tirea st�rii de conservare favorabil� a speciilor;
E. Activit�ti de conservare, constientizare si informare;
F. Activit�ti de instruire si cresterea capacit�tii institutionale si de gestionare a retelei de arii naturale protejate.
„Ca un am�nunt, proiectele trebuie s� includ� cel putin o activitate concret� din cele prezentate de la punctul B �n sus“, a precizat Gheorghe Lal�u, managerul PNC. Drept reprezentanti ai comunit�tilor locale riverane Parcului National Ceahl�u, primarii prezenti la �ntrunire s-au ar�tat interesati �n ceea ce priveste implementarea �n zon� a unor programe, mai cu seam� legate de infrastructur�. Nu �nt�mpl�tor primarul orasului Bicaz, Constantin Catrinoiu, a declarat c� se va prezenta p�n� la termenul scadent de 15 decembrie cu un proiect privind reabilitarea drumului din Izvoru Muntelui, ce asigur� accesul �n Parcul National Ceahl�u prin poarta situat� la baza muntelui si care poart� acelasi nume, Izvoru Muntelui. C�t priveste comoara, tezaurul natural ce defineste si personalizeaz� Parcul National Ceahl�u, acesta se constituie �ntr-o arie protejat� de lege, asa cum sustinea si managerul institutiei, fiind de interes local, national si chiar international. PNC cuprinde elemente naturale de valoare deosebit� sub aspect fizico-geografic, floristic,hidrologic, geologic, paleontologic, speologic, pedologic sau de alt� natur�. Flora este reprezentat� de 1.099 genuri, 2.994 specii cu 66 subspecii, 117 variet�ti, 31 forme si 18 hibrizi. Fauna se caracterizeaz� printr-o mare diversitate de elemente si este format� din fauna vertebratelor: 17 specii de pesti, 10 specii de amfibieni, 8 specii de reptile, 121 specii de p�s�ri, 30 specii de mamifere si 1.100 de specii din fauna nevertebratelor. Asa c�, nu �nt�mpl�tor, chemarea conducerii Serviciului de Administrare a PNC si �ndemnul optimist al celor de la Mediu, privind implicarea �n realizarea de proiecte de finantare extern� cu trimitere expres� la conservarea mediului natural �n Masivul Ceahl�u, a trezit interes �n r�ndul tuturor celor prezenti la �nt�lnirea de la Bicaz. Numai de n-o fi totul doar un balon de s�pun si asta pe motivul conditiilor mult prea dezarmante impuse prin graficul ce trebuie parcurs p�n� la a ajunge proiectul, oricare ar fi el, eligibil si „slobod“ la finantare.
|