T�RANI PE... NET

• micii producďż˝tori ďż˝si vďż˝nd cota de lapte pe Internet • „Vďż˝nd cotďż˝ lapte 35.000 l, pret avantajos“ este numai unul din sutele de anunturi on-line prin care agricultorii nemteni se grďż˝besc sďż˝ scape de cotďż˝ • potrivit legii, se poate, ďż˝nsďż˝ motivele care-i ďż˝mping pe oameni sďż˝ vďż˝ndďż˝, uneori la pachet cu vaca, este pretul mic oferit de procesatori si neputinta de a mulge conform normelor UE •

Micii fermieri din Neamt ďż˝si vďż˝nd cota de lapte la mica publicitate, inclusiv on-line. De cďż˝nd interdictia de vďż˝nzare a cotei de lapte a fost ridicatďż˝, multi nemteni s-au grďż˝bit sďż˝ scape de ea, ďż˝n ciuda preturilor modice pe care le oferďż˝ cumpďż˝rďż˝torii, cu mult sub valoarea la care se preconizeazďż˝ cďż˝ va ajunge cota de lapte odatďż˝ si-odatďż˝. Clientii nu sďż˝nt usor de gďż˝sit, asa ďż˝ncďż˝t pe lďż˝ngďż˝ anunturile din ziare, crescďż˝torii au apelat si la Internet. Pe pagina anunturi-agricole.ro sďż˝nt peste 400 de anunturi de vďż˝nzare a cotei de lapte. Destule sďż˝nt pornite din spatiul virtual al Neamtului. „Vďż˝nd cotďż˝ lapte, 35.000 litri, pret negociabil“. Cam asa sunďż˝ anunturile de acest gen. Pretul - cam 0,8 euro/litrul. Uneori, cota de lapte se dďż˝ la pachet cu vaca. Unul din vďż˝nzďż˝tori are ďż˝n grajd douďż˝ vaci pentru care a obtinut cotďż˝. Acum vrea s-o vďż˝ndďż˝, cu tot cu vaci. „Procesatorii nu dau mai mult de cinci mii de lei pe kil. E un pret ďż˝n bďż˝taie de joc, iar eu nu mai are rost sďż˝ pierd timpul. Vreau sďż˝ vďż˝nd cota, vďż˝nd si vacile, scap de o grijďż˝ si de o bďż˝taie de cap“, zice omul. Tot printr-un anunt similar, postat pe site de copilul vecinului, care are Internet acasďż˝, tanti Maricica vinde cota de 9.000 de litri de lapte. A avut trei vaci, dar douďż˝ le-a vďż˝ndut. Nu mai e tďż˝nďż˝rďż˝ si e prea multďż˝ muncďż˝ pentru o femeie singurďż˝. Vrea sďż˝ vďż˝ndďż˝ cota, sďż˝ pďż˝streze o singurďż˝ vacďż˝, iar laptele sďż˝-l tinďż˝ pentru consumul propriu: „La anii mei, nu-mi mai trebuie hďż˝mďż˝lealďż˝. O singurďż˝ vacďż˝ mi-ajunge pentru o canďż˝ de lapte seara, cďż˝ atďż˝ta mďż˝nďż˝nc: lapte si pďż˝ine“. Nu cere pret fix pentru marfďż˝, e dispusďż˝ la negocieri: „Nu stiu pďż˝catele mele, zi si mata cďż˝t dai. Nu vreau sďż˝ mďż˝ ďż˝mbogďż˝tesc pe spinarea matale. Las’ cďż˝ ne ďż˝ntelegem noi“. Cei care si-au vďż˝ndut cota, de prin alte colturi de tarďż˝, au luat 100 - 200 de lei pe tonďż˝. Cumpďż˝rďż˝torii sďż˝nt ďż˝n general crescďż˝tori mari si mijlocii, pusi pe investitii, pe mďż˝rit numďż˝rul de capete din bďż˝tďż˝turďż˝, care au nevoie de o cotďż˝ mai mare pe care n-au putut-o lua initial de la stat tocmai pentru cďż˝ aveau putine animale. Mihai Apetrei, directorul APIA Neamt, spune cďż˝ e normal ca oamenii sďż˝-si vďż˝ndďż˝ cota de lapte. „Potrivit reglementďż˝rilor europene si a ordinului ministrului, ai voie sďż˝ lasi cota ca mostenire, ai voie s-o vinzi, s-o ďż˝nchiriezi. Nu s-a fďż˝cut pďż˝nďż˝ acum nici o tranzactie oficialďż˝ pentru cďż˝ se asteaptďż˝ ca aceastďż˝ cotďż˝ sďż˝ treacďż˝ la APIA, sďż˝ fie semnat protocolul cu Agentia Nationalďż˝ de Reproductie ďż˝n Zootehnie. ďż˝n general, pe litru de lapte, ďż˝n Uniunea Europeanďż˝ se plďż˝teste cam 1 - 1,2 lei. Nevoia ďż˝i ďż˝mpinge pe oameni sďż˝-si vďż˝ndďż˝ cota de lapte. Dacďż˝ au o vacďż˝ - douďż˝ si nu au aparat de muls, laptele nu corespunde normelor ca numďż˝r de germeni sau stare de sďż˝nďż˝tate. Atunci, nu primesc nici mďż˝car subventia de 30 de bani pe litru, iar procesatorii nu le mai cumpďż˝rďż˝ laptele. Deja, procesatorii au ďż˝nceput sďż˝-si aleagďż˝ producďż˝torii cu care colaboreazďż˝ si de la care se aprovizioneazďż˝ cu lapte, pentru cďż˝ si ei, la rďż˝ndul lor, trebuie sďż˝ iasďż˝ pe piatďż˝ cu produse conforme din punct de vedere calitativ“, spune seful Agentiei judetene de Plďż˝ti si Interventii ďż˝n Agriculturďż˝.

Doar 25% din cantitatea de lapte procesat corespunde normelor europene

Datele institutiei arat� c�, p�n� pe 31 octombrie, �n �ntreg judetul Neamt au fost procesati 277.660 de hectolitri. Din aceast� cantitate, numai 65.744 hectolitri corespund pe num�rul de germeni admis de UE, adic� 25%. Vorbim aici doar de cei care au depus dosare pentru subventie, adic� putin peste jum�tate din cresc�torii de vite. Pe partea de s�n�tate a vacilor mulse, lucrurile s�nt mai roze: 92% din lapte corespunde. Cele mai fericite cu subventii au fost zonele T�rgu Neamt si Valea Muntelui, unde s�nt multe centre de procesare. La polul opus s�nt zonele Roman si Piatra Neamt-Costisa. T�ranii neconstituiti �n asociatii, care au apucat s�-si primeasc� aceast� cot�, au fost interesati s� scoat� bani din dreptul de a vinde produsul pe piat� �nc� din prim�var�, la scurt timp dup� ce si-au luat cota �n primire. Pentru c� investitiile pe care le aveau de f�cut ca s� respecte normele UE erau peste puterile lor. Instalatiile de muls, tancurile frigorifice, grajdul faiantat s�nt lucruri pe care t�ranii cu una-dou� vaci �n b�t�tur� fie nu le pot face, fie ajung la concluzia c� nu merit� s� le fac�. Caz �n care r�m�ne solutia v�nz�rii. Rom�nia a obtinut la negocierile cu UE o cot� de lapte de trei milioane de tone (dou� milioane pentru v�nz�ri directe, un milion pentru livr�ri c�tre procesatori). �n acelasi timp, exist� un milion de exploatatii la nivel national, cu 1,7 milioane de vaci. Cota de lapte stabilit� de Bruxelles poate fi asigurat� de 800.000 de vaci, adic� jum�tate. Restul, pot fi crescute pentru carne, eventual. T�ranul care vrea s� v�nd� cota o poate face. Nu se �ncheie un contract de v�nzare/ cump�rare, ci mai mult o �nregistrare administrativ�, pe baz� de formular completat. Cump�r�torul trebuie �ns� s� fie din aceeasi regiune, �n cazul Neamtului, Regiunea Nord-Est. Transferul de cot� poate fi temporar (pentru un an de cot�) ceea ce ar echivala cu o �nchiriere sau definitiv.