V�ntul bate, cu toporul, �n geam

La Brasov, zilele trecute, a nins viscolit 12 ore. �n Mehedinti utilajele de desz�pezire �nainteaz� spre munte c�r�nd �n spate o r�m� de autoturisme f�r� identitate. Iarna niveleaz� m�rcile si averile. Toporul v�ntului a retezat �n Bucuresti c�tiva copaci. Copacii au c�zut, ca de obicei, peste niste masini parcate la umbr�. Proprietarii gesticuleaz�, femei g�l�gioase, b�rbati pusi pe dat la cap. Cui? V�ntului. Bucurestii, fost Micul Paris, ajuns, dup� bombardamentele B�sescu-Videanu, Marele Beirut, se agit� haotic, prizonier al propriei neputinte. V�ntul taie cu toporul copaci. V�ntul sprijin�, nu at�t de spornic, cuplul forestofag de drujbisti, B�sescu-Videanu. Mai am 200 de metri p�n� la redactia A.M. Press si stau �ntepenit �n intersectia Buzesti de trei sferturi de or�, �ntr-o cumetrie de �njur�turi si priviri c�inoase, cu alti soferi egali mie �n neputint�. Printre masini, iesind pe poarta Maternit�tii Polizu, se strecoar� o t�n�r�. Tine �n brate, �nf�surat �ntr-o pl�pumioar� alb�, juc�ria unui copil. Mama, care pare la r�ndu-i minor�, luat� �n primire de v�ntul ce-i lipeste buclele pe ochi si, de trupul firav, �mbr�c�mintea, se strecoar� greu printre masini. N-a asteptat-o nimeni la poart� - nici sot, nici iubit, nici mam�. Ajuns� �ntr-o postur� de responsabilit�ti la o v�rst� fraged� ia v�ntul nemilos �n fat�. Se dizolv� pe una din ulitele cartierului sau, poate, spre Gara de Nord. Ce singur�t�ti mai fabric� oare destinul?
Prizonier �n intersectie am timp s� las g�ndul s� alerge. Ce viat� �l asteapt� pe acel prunc? Acum c�teva zile, �ntr-o capital� a lumii, experti �n clim� au diagnosticat �nc�lzirea planetei cu sase grade �n urm�toarea sut� de ani. Echivalentul unei catastrofe. Milioane de oameni vor muri, alte milioane vor fi nevoite s� se mute cu cortul pe p�m�nt. Popoare care au descoperit �ngretosate existenta nomazilor la periferiile orasului lor ar putea descoperi ele �nsele bucuriile vietii nomade. �n timp ce planeta se �nc�lzeste, �n Rom�nia murim de frig. V�ntul �ti p�trunde �n oase. C�teva cartiere din Buz�u s�nt de c�teva zile debransate de la c�ldur�. P�rinti, b�tr�ni, prunci �ncearc�, nu �ntotdeauna cu succes, experienta vietii �n congelator. Poate c� mama aceea t�n�r�, aplecat� peste pruncul ei de o zi sau de trei zile, ap�r�ndu-l cu respiratia ei, merge la Buz�u.
�ntre timp, politicienii nostri, debransati de la realitate, bat tara si tin discursuri demagogice. Goarna presedintelui s-a auzit de la un miting al PD din Cluj peste tar�. Nu chem�nd la echilibru, ci ad�ncind haosul. �n Europarlament �i trimitem pe imaculatii Stolojan si Frunz�verde, reprezentanti str�luciti, conform lui Traian B�sescu, ai noii generatii de politicieni. Din spate asud�, tr�dat de fotbalisti, Gigi Becali pentru a prinde ultima scar� de tren a politicii. Un ziar contabilizeaz� datoriile Rom�niei. Ceausescu l�sase tara s�rac� lipit�, dar f�r� datorii. Dou�zeci si cinci de ani am pl�tit toti paisprezece miliarde de dolari datorie extern�. Azi, datoria extern� a Rom�niei e de trei sau patru ori mai mare. Pentru cine, pentru ce am cheltuit acesti bani? Europa ne alung�. Expatrieri nu doar din Italia, ci si din Franta, Grecia, Anglia, Austria. Ciomagul Europei goneste turma de rom�ni �nd�r�t, �n tarcul de acas�. Aici, ne putem omor� �ntre noi f�r� s� deranj�m obrazul subtire al lumii civilizate.
Politica externďż˝ e varzďż˝. La Bucuresti a venit, deunďż˝zi, obraznic, presedintele Iuscenko al Ucrainei. ďż˝n Casa Regilor de la Cotroceni ne-a spus cďż˝ Delta este o chestiune internďż˝ a Ucrainei, iar Insula Serpilor ďż˝i apartine. Scurt si cuprinzďż˝tor. Bďż˝sescu, cel hďż˝hďż˝it si strigďż˝tor, a tďż˝cut ca o vrabie ďż˝mpďż˝iatďż˝. Cioroianu, acest Adonis ďż˝nchipuit, atent mai mult la buclele lui decďż˝t la manualele diplomatiei, tace la rďż˝ndu-i. Slavďż˝ Domnului cďż˝ tace. Nu ne avem bine cu Ucraina, bulgarii ne urďż˝sc, sďż˝rbii nu mai tin cu noi, ungurii nu ne-au iubit niciodatďż˝. Rďż˝mďż˝sesem prieteni cu Marea Neagrďż˝. Azi si Marea Neagrďż˝ ne urďż˝ste. ďż˝nghite fregate, asezatďż˝ mereu cu valurile ďż˝ntr-o alertďż˝ galbenďż˝, rosie sau portocalie. Vietuim ďż˝n epoca „Sďż˝ trďż˝iti bine!“, sper irepetabilďż˝. ďż˝n timp ce planeta se ďż˝ncďż˝lzeste, ďż˝n Romďż˝nia se lasďż˝ ger. Pďż˝nďż˝ la piele, pďż˝nďż˝ la oase, pďż˝nďż˝ la gďż˝nduri.