C�lug�rita, satul care moare
• s�tucul din comuna B�ra mai are familii �ntregi „s� le numeri pe degete“, majoritatea fiind oameni singuri • muncile c�mpului si greut�tile i-au adus pe multi aproape de disperare • „satul moare �ncet, �ncet“, spune Gheorghe Carp • „satele mici «se duc �ncet si sigur»“, sustine si primarul Adrian Stirbu • Satul Negresti, din comuna B�ra, cunoscut localnicilor mai mult sub denumirea de C�lug�rita, tr�ieste ast�zi drama �mb�tr�nirii, a unei iminente morti lente. Circa 200 suflete tr�iesc �n 67 de gospod�rii, oameni chinuiti de b�tr�nete si s�r�cie. Ca un dat al sortii, mai bine de jum�tate de sat este plin de v�dane. „C�lug�rita este un nume primit din vremurile �n care �n acest loc era un schit de maici. �n jurul acestui asez�m�nt sf�nt, oamenii s�rmani si credinciosi din zonele St�nitei, B�rei si Vulp�sestilor si-au �ncropit gospod�rii si familii. Abia �n vremea comunismului numele a fost schimbat �n Negresti, �ns� noi, �stia mai �n v�rst�, tot C�lug�rita �i spunem. �ns�, Dumnezeu ne �mputineaz� pe zi ce trece, mai ales pe noi, pe b�rbati. S�raci, cu pensii mici, ne t�r�im zilele �ntre munca c�mpului si biseric�, singurul loc unde cauti s� te rogi pentru iertarea p�catelor, s�n�tate si spor �n cas�. «Dumnezeu d�, dar nu bag� �n traist�». Puterile ne p�r�sesc, feciorii ne pleac� de acas�. Satul moare �ncet, �ncet“, a declarat Gheorghe Carp, �n v�rst� de 65 de ani, unul din „st�lpii bisericii“, enorias de frunte. De pe chipul femeilor a disp�rut orice umbr� de z�mbet, ridurile au s�pat ad�nc �n fetele sp�late de lacrimi, uscate de soare si v�nt, la muncile c�mpului. Palmele b�t�torite de munc� le tin cu sfial� �n poal�, atunci c�nd vorbesc cu str�inii. Lumina din ochi le-a disp�rut, l�s�nd loc tristetii dup� b�rbatii pierduti, dup� copiii plecati la munc� printre str�ini si care dau tot mai rar semne de viat�. Nu stiu altceva dec�t munca c�mpului si s� �ngrijeasc� de gospod�rii, cu toate c� si agricultura a devenit un lux �n aceste vremuri, c�nd irosesc bani si culeg usc�ciune. „Ne-au murit oamenii pe capete, aici �n sat. Al meu s-a pr�p�dit, s�racul, de inim�, la un an dup� ce Lic�, un b�iat al meu, a fost �mpuscat la Revolutie, de teroristii r�masi necunoscuti p�n� ast�zi. Mi-au secat ochii de lacrimi dup� fecior si dup� b�rbat. Am r�mas s� cresc nepotii, fratele lui Lic� a plecat �n Spania la munc�. Aici, ce s� fac�, cine �l bag� �n seam�? E greu acum si cu p�m�ntul de lucrat. Trebuie s� pl�testi oamenii la pr�sil�, aratul, sem�natul. Nu mai ajung banii. De pe urma lui Lic� nu am obtinut prea mare lucru. Mi-au promis pensie mare, �ns� am r�mas s� m� descurc cu aproape patru milioane pe lun�“, s-a jeluit Aneta Nemesu, mama eroului din Negresti. Femeile v�duve nu vor s� mai aud� de alt� c�s�torie. „C�nd ai trecut de 60-70 de ani, nu-ti mai arde de alt� c�s�torie. Esti s�tul� de viat� si asa. Apoi, nu stii ce-ti mai poti lua acas�. Dec�t s�-l vezi mort de beat si s� mai sar� si la b�taie, mai bine f�r�. Apoi, pentru a g�si b�rbat, mai trebuie s� si umbli. Ne trezim dimineata si nu stim apoi �n c�te s� ne mai �mp�rtim. Ne g�sim alinarea doar la biseric�, �n rug�ciuni si post. Poate, �n asa fel, Dumnezeu se va �ndura si de noi, cei din C�lug�rita“, si-a spus n�duful o vecin� de peste drum a Anetei Nemesu.
Perspective sumbre
Tineretul, din nefericire, prefer� s� construiasc� locuinte �n alt� parte, s�tul de munca c�mpului. „Putini s�nt cei care au trimis bani acas� s�-si ajute familiile. M� bucur, totusi, s� constat c� mai s�nt tineri, desi putini, care vin s� construiasc� si �n zona natal�, s� �ntemeieze o familie si s�-si ajute b�tr�nii. Consiliul Local B�ra, la s�rb�tori, �ntotdeauna a avut grij� de b�tr�nii nevoiasi din toate satele arondate comunei. Au primit pachete cu alimente toti cei care s�nt suferinzi, singuri si cu un venit modest. Din nefericire, satele acestea mici, «se duc �ncet si sigur»“, a conchis Adrian Stirbu, primarul comunei B�ra. Moartea lent� a satului C�lug�rita (Negresti) nu este singular�, T�lp�l�i, Patricheni si Ciurea, comuna P�ncesti, Vl�dnicele, comuna St�nita, afl�ndu-se �n aceeasi situatie trist�. Dureros de real�.
|