Care Comunitate Rom�neasc�?

Criza din Italia a f�cut s� se discute mai mult ca niciodat� despre rom�nii din str�in�tate. Situatia acestora a fost chiar subiectul de disput� �ntre presedinte si premier. Toti politicienii, f�r� exceptie, si-au proclamat vointa de a-i ajuta pe rom�nii din str�in�tate. Guvernul a anuntat un pachet de m�suri menit a sprijini rom�nii din str�in�tate. Se vorbeste pe toate drumurile de datoria statului rom�n de a-i proteja pe cet�tenii rom�ni din str�in�tate.
Toate declaratiile si interventiile publice au un numitor comun:
Rom�nii din str�in�tate s�nt identificati ca un tot unitar, pus sub sintagma Comunitate rom�neasc�.
S�nt �ns� rom�nii din str�in�tate un tot unitar, nediferentiat?
Nici vorbďż˝.
S� lu�m, de exemplu, mult invocata Comunitate rom�neasc� din Italia.
Fie si la o simpl� privire, vom sesiza c� sub aceast� p�l�rie se ascund categorii de rom�ni diferite ca de la cer la p�m�nt.
Avem astfel �n Italia, printre altele:
Rom�ni stabiliti �nainte de 1989, �n cadrul exilului mai mult sau mai putin voluntar.
Rom�ni c�s�toriti cu italience sau stabiliti definitiv �n Italia, dup� 1989.
Rom�ni plecati la munc�.
Si acestia, la r�ndul lor, nu s�nt un tot unitar.
Pentru cďż˝:
S�nt rom�ni plecati s� munceasc� la multinationale. Acestia au c�p�tat comportamentul unor cet�teni internationali.
S�nt rom�ni plecati la munc� �n Italia cu contracte �n regul� �nc� din tar�.
S�nt rom�ni care au plecat temporar la munc�. Acestia stau c�tva timp, dup� care revin �n tar�.
S�nt rom�ni care au plecat �n speranta c� vor g�si acolo un loc de munc�.
S�nt rom�ni care au plecat �n Italia ca s� tr�iasc� din expediente: sters parbrize, cersit, c�utat prin gunoaie.
S�nt rom�ni care au plecat �n Italia cu g�ndul s� comit� infractiuni.
Dac� lu�m �n considerare aceast� diferentiere vom vedea c� si raporturile cu autorit�tile noastre s�nt diferite.
Cei stabiliti �n Italia n-au nevoie de nici o relatie.
Cei plecati temporar au nevoie de un altfel de raport cu autorit�tile noastre dec�t cei plecati cu g�ndul s� comit� infractiuni.
Diferentieri serioase s�nt si �n ce priveste nivelul de trai, de educatie si de informare din tar�.
E limpede c� rom�nii care au un nivel de trai bun �n Rom�nia nu vor ridica probleme �n Italia. �n acelasi timp, acesti rom�ni, av�nd constiinta c� se pot �ntoarce oric�nd �n tar�, s�nt si cei mai demni fat� de autorit�tile italiene.
Rom�nii m�nati de s�r�cie �n Italia s�nt la m�na patronilor si a autorit�tilor.
De cele mai multe ori, ei se priveaz� de minimul confort pentru a putea str�nge bani �ntr-un timp scurt si a-i trimite �n tar�. Acestia s�nt cei mai vulnerabili la tentatia infractionalit�tii.
�n aceste conditii, �nainte de a lua m�suri pentru protejarea rom�nilor din str�in�tate, autorit�tile noastre ar trebui s� aib� o imagine a complexit�tii a ceea ce numim Comunitatea rom�neasc�.