Despre Bienala de art� „Lasc�r Vorel“...
• editia de anul acesta a Bienalei a fost cea mai bogat� de p�n� acum �n lucr�ri • juriul a avut de meditat asupra a peste trei sute cincizeci de lucr�ri plastice apartin�nd celor dou� sute de pictori, graficieni si sculptori din �ntreaga tar� si din Italia • Dup� ce s�mb�t� dup�-amiaz� �n spatiile Muzeului de Istorie a avut loc vernisajul Expozitiei de art� plastic� din cadrul celei de a VI-a editii a Bienalei „Lasc�r Vorel“ de la Piatra Neamt, eveniment de
anvergur� al artelor vizuale nationale, au fost anuntate si premiile.
Un juriu competent, format din critici de specialitate si artisti plastici, a stabilit, evit�nd o inflatie de recompense, urm�torul palmares: Premiul „Lasc�r Vorel“ al celei de a VI-a editii a Bienalei de Art� Plastic� - Piatra Neamt a revenit artistului timisorean Sorin Iosub; Premiul pentru sculptur� a fost acordat lui Lucian Tudorache, Premiul pentru grafic� lui George Miron din Galati, �n timp ce Aurel Rosu din Oradea si Mihail Bejanariu din Bac�u au obtinut Premiul juriului pentru pictur� si, respectiv, Premiul Juriului pentru sculptur�.
Pictorul Stefan Potop, presedintele Filialei Neamt a Uniunii Artistilor Plastici din Rom�nia, s-a ar�tat pl�cut surprins de participarea masiv� la aceast� editie a Bienalei, lucru ce dovedeste c� manifestarea este si foarte cunoscut� si foarte apreciat� si, mai ales, serioas�. Astfel, dou� sute de pictori de pe �ntreg cuprinsul t�rii si a unui grup din Italia au trimis la Piatra Neamt peste trei sute cincizeci de lucr�ri de pictur�, grafic� si sculptur�, lu�nd oarecum prin surprindere pe organizatori.
La ora c�nd l-am rugat s� ne spun� c�teva cuvinte despre participarea sa la acest eveniment national, at�t noi c�t si sculptorul Lucian Tudorache nu aveam habar de deciziile juriului: „S�nt, cred, la a treia participare la Bienal�. Spre deosebire de celelalte dou� editii, de data aceasta prezint o lucrare pe instalatii. La una din editii am avut un dublu panou, deci un diptic realizat �n tehnic� mixt� �n care am folosit si ceva metal. Aspiram �nc� de pe atunci spre trimiterea tridimensional� pe care am rezolvat-o acum. Lucr�rile continu� un ciclu, o obsesie, dac� vreti, si am reusit s� obtin ceea ce mi-am dorit.“
„Au fost c�teva editii absolut remarcabile“
Corneliu Antim, un reputat cunosc�tor al fenomenului plastic contemporan din spatiul rom�nesc, �ntrebat despre cum vede editia aceasta a Bienalei pietrene, ne-a spus: „E groaznic�. �n sensul c� e greu s� vezi elementele de calitate �ntr-o ofert� plastic� at�t de opulent�, de numeroas�. As vrea s� discern niste elemente de calitate. Din c�te �mi dau seama, si am v�zut tot ce s-a trimis, s�nt c�teva contributii interesante. Mai cu seam� din partea componentei pictur� si grafic�, mai bine reprezentat� dec�t cea din zona sculpturii, motivat� de alte probleme. Faptul c� spatiul de expunere nu este suficient, nici pe departe fat� de ceea ce se �nt�mpl� �n editia aceasta a finalei Vorel, unde s�nt peste trei sute cincizeci de lucr�ri de la peste dou� sute de artisti. Participarea la bienala Vorel - din c�te cunosc eu, si cunosc bine situatia asta - �ntrece orice astept�ri. Din punctul acesta de vedere, este un semnal bun din partea artistilor.“
Un alt fin erudit al artelor vizuale, pietreanul convertit la tr�irea �n spatiul spiritual al capitalei moldave, criticul Valentin Ciuc� a tinut s� �ncadreze editia de anul acesta �n spatiul mai amplu ce conserv� de acum o traditie, cl�dit� de-a lungul anilor: „Cred c� ne defineste entuziasmul si ne caracterizeaz� plictiseala. �ncepem proiecte extraordinare, ne agit�m, facem tot ce trebuie, dar �ntre timp ne plictisim, cum spuneam, si lucrurile s�nt abandonate. Printre lucrurile care, iat�, n-au fost abandonate, se reg�seste si Bienala Lasc�r Vorel. De altfel, trebuie spus c� �nc� �nainte de Revolutie, c�nd au fost primele sale editii, s-a considerat c� este nu numai necesar, dar si firesc ca aici, de unde provine unul dintre marii artisti europeni, s� existe o form� de reprezentare a h�rtii plastice rom�nesti. Deci �n acest loc unde a tr�it un artist care �n perioada interbelic� era unul din cei mai bine cotati artisti rom�ni, al�turi de marii impresionisti, era normal s� se �nt�mple lucrul acesta. Apoi, s-a considerat c� este un bun prilej de a atrage niste energii artistice din toat� tara, chiar si niste oameni care aveau responsabilit�ti pe atunci �n domeniu, care s� vad� c� si �n provincie se mai �nt�mpl� ceva. Au fost c�teva editii absolut remarcabile si impun�tor este faptul c� nu s-a pierdut, dup� revolutie, acest bun obicei“.
|
Autentificare
