„Uniti pentru viat�“ a prins contur �n Piatra Neamt
• voluntarii prinsi �n proiect vor prezenta �n grupurile scolare care s�nt consecintele consumului de droguri, alcool si tutun • mesajul va fi transmis at�t verbal, c�t si prin pliante, afise si fluturasi • Asociatia Femina 2000 Roman, �mpreun� cu Centrul de Prevenire, Evaluare si Consiliere Antidrog Neamt au lansat proiectul „Uniti pentru viat�“, la sediul Directiei Judetene pentru Tineret Neamt din strada Stefan cel Mare, nr. 16. Finantatorul acestui program este Autoritatea National� pentru Tineret, prin Directia Judetean� pentru Tineret Neamt, care sprijin� astfel activit�tile propuse a se derula pentru atingerea scopului propus. �n cadrul proiectului s-au al�turat, ca parteneri, Autoritatea de S�n�tate Public� Neamt, prin Biroul de Promovare a S�n�t�tii, Inspectoratul Scolar Judetean Neamt si Inspectoratul Judetean de Jandarmi Neamt.
Prin acest proiect se doreste �nfiintarea si dezvoltarea la nivelul municipiului Piatra Neamt a unei retele de voluntari formati din domeniul prevenirii consumului ilicit de droguri, amenajarea si dotarea a sapte puncte de informare �n cadrul liceelor din care provin voluntarii, cu sprijinul voluntarilor formati si a profesorilor coordonatori din licee, precum si organizarea unor campanii de informare cu privire la riscurile consumului de droguri, alcool si tutun �n r�ndul membrilor comunit�tilor locale.
Beneficiarii acestui proiect vor fi 15-20 de copii din sapte licee partenere (Colegiul National Petru Rares, Colegiul National Calistrat Hogas, Colegiul Tehnic de Transporturi, Colegiul Tehnic Gheorghe Cartianu, Colegiul National de Informatic�, Colegiul Tehnic si Grup Scolar Economic Administrativ), cadrele didactice, elevii, precum si comunitatea din municipiul Piatra Neamt. �n acest mod, informatia va ajunge la tineri, de la colegii lor si tot ei vor fi implicati, �n mod direct, �n realizarea de activit�ti de informare privind riscurile consumului de droguri.
Grupul de voluntari selectati din cadrul liceelor, elevi ai claselor a IX-a si a X-a, vor fi instruiti de c�tre echipa Centrului de Prevenire, Evaluare si Consiliere Antidrog Neamt, �n domeniul prevenirii consumului licit si ilicit de droguri. Acest grup de voluntari va crea, �n cadrul acestui proiect, 1.250 de pliante, 2.000 de fluturasi si 40 de afise, c�rora li se vor ad�uga cele existente la nivelul centrului.
|
Comentarii la acest articol: |
Ad�ugat de Alin Murgu la data 12.11.2007 09:56 |
Modele ale dependentei de drog
Se pot distinge mai multe modele:
1.Modelul etico-juridic care dã drogului primul rol(drogul pare ca fortã atractivã, individul stresat fiind nevinovat);
2.Modelul medico-psiho-social care considerã "toxicomania"în maniera unei boli molipsitoare;
3.Modelul socio-cultural care considerã societatea ca fiind vinovatã,structurile sale determinând reactii de comportament deviant corespunzãtoare;
Rezultatul acestor metode ar conduce la 3 categorii de strategii:
"Liberal approch" care preconizeazã decriminalizarea si legalizarea consumului de drog.In acest context nu dependenta de drog ci "eticheta"lipitã de societate face ca acest comportament sã fie considerat criminal(crimã "fãrã victimã",asa cum ar fi si suicidul);
2"Social approch" se ocupã de dificultãtile psihosociale ale individului.Pentru aceasta individul trebuie luat în sarcinã socialã,terapeuticã si pedago |
Ad�ugat de Alin Murgu la data 12.11.2007 10:01 |
Dependenta se drog/2
Pentru aceasta individul trebuie luat în sarcinã socialã,terapeuticã si pedagogicã;
3."Legal approch" care prevede urmãrirea deviantilor si lupta contra consumului de drog;
In practicã strategia este o îmbinare "liberal-socio-legal approch".
Anchetele epidemiologice sunt foarte dificile,dependentii de drog adesea neavând un domiciliu stabil,au o scolarizare incompletã,au renuntat adesea la un loc de muncã si uneori se aflã fie în spital,fie în detentie.Berg(1969) constatã cã în colegiile americane marijuana este consumatã de cãtre 5,6-34,9%,amfetaminele de 9,5-21,5%.barbituricele si LSD de 1,7-15,7%,opiaceele de 1-4% din întreaga populatie scolarã.Frecvente similare apar si în Europa Occidentalã si o serie de tãri din Orientul Extrem.In Germania, Landewing (1982) consumatorii de drog adolescenti sunt evaluati la 4-8,9% din totalul consumatorilor.Cel putin 1o-2o% din scolarii occidentali au avut deja experientã cu drogurile(mai ales marijua |
|
|