Crima de la priveghi : SENTINT� UNIC�
• Irina Baroi Gasparic a fost condamnat� la patru ani de �nchisoare cu suspendare sub supraveghere • este prima sentint� de acest fel din cazuistica din Neamt • adolescenta si-a ucis mama la priveghiul bunicii • t�n�ra era elev� la Liceul de Art� „Nicolae Tonitza“ din Bucuresti • „Am simtit-o pe Irina tocit� sufleteste si am mai simtit c� ura ei fat� de Rada, mama sa, a fost at�t de mare, �nc�t a omor�t-o cu asemenea sadism“, declara medicul psihiatru Rodica Antohi • Irina Baroi Gasparic, acum �n v�rst� de 18 ani, din comuna Alexandru cel Bun, a fost fost condamnat� la o pedeaps� de patru ani de �nchisoare cu suspendare sub supraveghere. Este prima sentint� de acest fel �n cazuistica judiciar� din Neamt �ntr-un dosar de omor calificat. Adolescenta a fost trimis� �n judecat� pe 3 aprilie 2006, sub acuzatia de omor calificat pentru c� �n noaptea de 19 spre 20 ianuarie 2006 si-a ucis mama la priveghiul bunicii. Deoarece �nvinuita mai fusese internat� �n spitale de specialitate, dar si pentru c� era minor�, anchetatorii au dispus expertizarea psihiatric�. T�n�ra a fost supus� unui control am�nuntit, �n urma c�ruia s-a stabilit, initial, c� are reprezentarea faptelor pe care le-a comis. Specialistii de la Institutul de Medicin� Legal� „Mina Minovici“, au apreciat c� are discernam�ntul p�strat �n raport cu fapta de care este acuzat�. „(...) Tulburare de conduit� pe fondul personalit�tii cu tendint� la structurare instabil emotional. Are discern�m�ntul p�strat �n raport de fapta pentru care este cercetat�. Inteligent� medie, fire emotiv� cu tendinte impulsive“, se ar�ta �n rezultatul expertizei medico-legale psihiatrice. La finalizarea urm�ririi penale, s-a dispus trimiterea �n judecat�. „Irina Baroi Gasparic nu a negat crima si a recunoscut fapta“, declara procurorul criminalist Alexandru Togan. Crima a avut loc la priveghiul bunicii. Victima, Rada Baroi Gasparic, �si chemase fata acas�, de la Liceul de Art� „Nicolae Tonitza“ din Bucuresti, unde era elev�. T�nar� a venit, dar tensiunile dintre mam� si fiic� au ajuns la apogeu. P�rintii erau divortati, iar tat�l locuia la c�teva case distant�. Irina s-a certat cumplit cu mama ei, dup� ce toat� lumea a plecat, si, �ntr-un moment de furie, a str�ns-o de g�t cu o sfoar� de la pachetele de prosoape cump�rate pentru �nmorm�ntare. Desi victima murise, ea a continuat agresiunea, a luat un piolet si a lovit-o �n cap. Nu cu t�isul, ci cu cealalt� parte, provoc�ndu-i o ran� ad�nc� de c�tiva centimetri. „Am fost nevoit� s� actionez asa, deoarece mama nu mai t�cea. Am luat o fr�nghie si am str�ns-o de g�t si, desi era la p�m�nt, mi-a f�cut impresia c� tot continu� s� m� certe. Am v�zut un topor pe sc�ri si am lovit-o din nou“, a declarat inculpata, imediat ce a fost retinut� de anchetatori.
O nou� expertiz� schimb� totul
Dup� grozavie, a b�ntuit toat� noaptea prin sat, a ajuns �n oras, s-a �ntors la tat�l ei, unde a fost g�sit� de anchetatori. Nici m�car nu a �ncercat s� ascund� fapta, hainele si �nc�lt�mintea, pline de s�nge, fiind g�site la vedere. Doar sfoara o aruncase. Irina, elev� la liceul amintit, se anunta o mare sperant� a artelor plastice. Si a poeziei. Obtinuse nenum�rate premii pentru pictur� si grafic�, iar, trei ani la r�nd, �ntre 2000 si 2002, a primit medalia de aur la Olimpiada Francofoniei, sectiunea arte si cultur�. Picta icoane, o parte din creatiile sale fiind prezentate si �n Franta. Ap�rarea a f�cut tot ce este posibil �n �ncercarea de o salva pe Irina de la �nchisoare. S-a solicitat o nou� expertiz� care s� stabileasc� dac� �n momentul s�v�rsirii infractiunii avea discern�m�nt. �ntre timp s-a �nt�mplat o minune, asa cum a descris �nt�mplarea, familia sa. Dintr-o grav� eroare judiciar� t�n�ra a fost eliberat� din Penitenciarul Bac�u, �n mai 2006. La un termen de judecat� s-a omis prelungirea arest�rii preventive, iar �n momentul �n care a expirat, minora a fost eliberat� si trimis� acas�. Fiind unul din putinele cazuri �n care cercetarea s-a f�cut �n libertate, reexpertizarea s-a f�cut mult mai greu. Desi dispus� din iunie 2006, rezultatul a venit s�pt�m�na trecut�. Medicii au concluzionat c� adolescenta are discern�m�ntul mult diminuat si au recomandat internarea medical�.
„Este un bolnav cu probleme majore“
Irina a avut din copil�rie contact cu medicii pediatri psihiatri, din cauza unor afectiuni. La scurt timp dup� ce a fost �ncarcerat� pentru omor a fost vizitat� de psihiatrului Rodica Antohi. „�nt�lnirea cu Irina m-a �ndurerat, m-a miscat, dar mi-a si �nt�rit convingerea c� este un bolnav cu probleme majore. Nu regreta nimic din ce a f�cut, nu are mustr�ri de constiint� si nu este deloc preocupat� de ce urmeaz� s� i se �nt�mple, de viitorul si de soarta ei. A pl�ns la un moment dat, dar pl�nsul ei nu avea leg�tur� cu nimeni altcineva si cu nimic altceva, dec�t cu prietenul ei, singurul de care �i p�sa si care se afla la Bucuresti. Se g�ndeste dac� el va tine leg�tura cu ea si dac� o va sustine moral pe toat� perioada isp�sirii pedepsei. Dac� va fi cazul. Vrea s� �l vad� neap�rat. �n rest, am simtit-o pe Irina tocit� sufleteste si am mai simtit c� ura ei fat� de Rada, mama sa, a fost at�t de mare, �nc�t a omor�t-o cu asemenea sadism. Mi s-a dest�inuit linistit�, c� a mai avut o tentativ� de a o g�tui pe maica-sa. Asa cum am mai spus, fata a �nceput s� manifeste grave tulbur�ri de comportament �nc� de la pubertate, iar �n timp acestea au luat forma unei psihoze schizofrenice latente. Poate c� atmosfera familial� tensionat�, neprielnic� pentru orice adolescent, dar mai ales pentru unul cu astfel de tulbur�ri, i-a exacerbat manifest�rile si fenomenele psihice. Din discutiile purtate cu c�teva rude, am aflat c� bunica mamei sale, adic� bunica Radei, a suferit de schizofrenie. Asta poate fi o explicatie a diagnosticului pe care �l are si Irina, c�ci dup� cum se stie, boala aceasta se mosteneste“, declara la acea vreme medicul psihiatru Rodica Antohi.
Pe toat� durata procesului, la fiecare termen de judecat� de la eliberarea din penitenciar si p�n� la verdict, Irina a fost sprijinit� constant de tat�l ei.
Ce implic� suspendarea sub supraveghere
Se aseam�n� foarte mult cu suspendarea conditionat�. Conform normelor �n vigoare, instanta tine cont de gradul de pericol social al faptei si de persoana inculpatului. Se aplic� dac� pedeapsa cu �nchisoarea nu este mai mare de 4 ani. Nu se aplic� �n cazul infractiunilor al c�ror maxim special dep�seste 15 ani sau la infractiunile de viol, v�t�mare corporal� grav�, tortur� si loviri sau v�t�m�ri cauzatoare de moarte. �n ce-l priveste pe inculpat, trebuie ca acesta s� nu mai fi fost condamnat anterior la o pedeaps� mai mare de un an. Instanta trebuie s� aprecieze c� reeducarea inculpatului poate avea loc si �n libertate. Termenul de �ncercare e de la 2 la 5 ani, care se adun� la durata pedepsei stabilite pentru infractiunea pentru care s-a dispus suspendarea sub supraveghere. O alt� particularitate a acestui tip de suspendare este existenta unui ansamblu de obligatii si m�suri de supraveghere pe care instanta le poate impune persoanei condamnate pe durata termenului de �ncercare. M�surile de supraveghere s�nt obligatorii, iar impunerea obligatiilor este l�sat� la latitudinea instantei. C�nd condamnatul nu respect� obligatiile si m�surile de supraveghere impuse, instanta poate fie s� revoce suspendarea, fie s� prelungeasc� termenul de �ncercare cu cel mult 3 ani. Dac� �n termenul de �ncercare condamnatul nu a s�v�rsit o alt� infractiune si dac� nu a intervenit revocarea sau anularea suspend�rii, acesta este reabilitat de drept.
Dac� minorul condamnat se sustrage dup� �mplinirea v�rstei de 18 ani sau dac� nu-si �ndeplineste obligatiile impuse instant� poate fie s� revoce suspendarea, fie s� prelungeasc� termenul de �ncercare cu cel mult 3 ani.
|