Dialoguri politice cu ciomagul
„Un t�n�r mafiot obraznic“, am citat din presedintele Traian B�sescu care �l portretizeaz� astfel pe ministrul de justitie. Un parlamentar de Iasi spune despre presedinte c� este un „b�tr�n mafiot obraznic“. Ludovic Orban, ministrul transporturilor, pe care presedintele �l numeste „lacheu“ d� replica: „Traian B�sescu n-a fost �n deplin�tatea facult�tilor mintale“. Doar c�teva ciomege politice aplicate �ntr-o jum�tate de zi la �nceputul campaniei electorale. Abandonez subiectul si m� �ntorc la c�teva observatii mai vechi.
�ntr-o animat� intersectie bucurestean�, un negustor ambulant vindea automobilistilor opriti la semafor, niste obiecte din lemn viguroase si ciudate. Furat de peisaj, am crezut c� produsul oferit v�nz�rii, �ntr-o vitrin� umbl�toare, este str�mosescul f�c�let pentru m�m�lig�. Obiectele din lemn proasp�t erau �ns� prea mari si prea groase pentru a �nchipui blajina ustensil� cu care bunica, n�dusit�, mesteca �n tuci. Erau, totodat�, prea mici pentru a fi tulnice, instrumente muzicale acordate perfect respiratiei femeilor muntelui, prin care �si strig� dorul si singur�tatea. De fluiere, acele tivlici din lemn �n care mesterul �ndeas� v�zduh, nici nu putea fi vorba. M-am dumirit c�nd negustorul, un b�rbat v�njos, rim�nd perfect cu marfa lui, s-a apropiat de masina mea si si-a avansat oferta. Erau b�te. B�te - b�te! Lungi cam c�t un brat de om, rotunjite minutios la strung, comod subtiate �n zona de prindere cu m�na si dezvoltate ca un buzdugan, �n partea opus�, acolo unde, presupun, trebuie s� intre �n contact cu teasta vr�jmasului.
S�nt un om care a umblat nitel prin b�t�tura lumii. Am v�zut si aici, si afar�, artizani ai lemnului, negustori care v�nd n�strusnicii ce fac pl�cere ochiului, conserv� un simbol sau se muleaz� pe o trebuint� casnic�. N-am �nt�lnit �ns� nic�ieri magazine de b�te sau negustori ambulanti de obiecte de sf�r�mat sc�f�rlii.
Am scotocit prin memorie si mi-am adus aminte c� vizual am mai �nt�lnit acel obiect. Un taximetrist, la o trecere de pietoni, aflat pentru c�teva secunde �ntr-un litigiu de priorit�ti, a scos de sub scaun exact asa ceva. Scula �si avea, �n �nghesuiala de utilit�ti a masinii, locul ei. Pietonul a fugit, iar taximetristul s-a �ntors �n automobil victorios si nemultumit. B�ta lui nu-si atinsese tinta.
Oamenii s�nt s�raci, mi-a spus cu repros o cunostint�. N-au toti bani s�-si cumpere pistoale. �n multe case, dup� us�, la �ndem�n�, st� b�ta. Dac� n-ai timp s� ti-o recoltezi din p�dure, ti-o cumperi, la pret convenabil, din strad�.
M-am uitat, bolnav de toamn�, la case, la magazine. S�nt prev�zute, majoritatea, cu grilaje la usi si ferestre. O imagine de penitenciar multiplicat. N-ai s� vezi nic�ieri �n lume asa ceva. Primul lucru pe care �l faci c�nd ti-ai cump�rat o cas�, dac� n-ai luat-o deja cu gratii, este s-o fortifici cu bare si �ncuietori.
Capitala, dup� Revolutie, a fost cucerit� �n c�teva reprize de o armat� de b�te mineresti. Erau diverse, primitive, neuniforme. Economia concurential� a corectat imperfectiunea. Pe piat� se afl� un produs nou, slefuit, igienic, ergonomic. El prelungeste bratul si d� consistent� loviturii. �n plin sezon al gutuilor comertul cu arme de dat �n cap mai pune un zbenghi originalit�tii noastre expresive. Sincronic cu primele semne electorale, negotul de b�te ar putea spune mai mult. A �nceput campania electoral� �n orasul ciobanului Bucur. O D�mbovit� pe malurile c�reia vor sc�nteia ideile electorale de-a dreptul �n m�zga creierelor storcite. Lovite �n moalele capului, adversit�tile se vor rezolva la spital, iar polemicile la morg�. Pe asfalt va r�m�ne o pat� mucilaginoas�, semn c� b�ta a functionat.
B�ta functionaz� �ns� si �n forma evoluat� a cuv�ntului. „T�n�r mafiot obraznic“, „lacheu“, „g�ozar“, „tiganc� �mputit�“, „�ti dau un cap �n gur�“ ... Cel mai mare m�nuitor de b�te politice r�m�ne totusi presedintele nostru ales.
|