Un buget „onest �i acoperitor“
De�i vizibil st�njenit de interven�iile pertinente ale parlamentarilor, premierul �i-a reg�sit repede non�alan�a �i arogan�a care-l caracterizeaz� pentru a sus�ine c� bugetul pentru 2006 este unul „onest �i acoperitor“. �i, �n inconfundabilul s�u stil demagogic, domnul T�riceanu a l�udat prevederile bugetare, care nu au dec�t un singur �el: „noi, to�i, s� devenim cet��eni europeni �n 2007“.
�n continuare, prim-ministrul a enumerat priorit��ile care „s�nt strategice �n viziunea Guvernului“ pe care �l conduce: educa�ia, s�n�tatea, infrastructura, agricultura. Formul�rile din discurs s�nt �i ele dintre cele mai „oneste“: „beneficiarul final este cet��eanul, contribuabilul la bugetul de stat“, „niciodat� p�n� acum un guvern al Rom�niei nu a f�cut at�tea eforturi“, „este pentru prima oar� din 1990 c�nd Guvernul vizeaz� rezolvarea problemei …“, „guvernul acord� toat� aten�ia categoriilor sociale care au nevoie de sprijin“…
�i, totu�i, �n ciuda eforturilor de l�murire f�cute de c�tre reprezentantul Guvernului, p�rerea general� este c� bugetul pentru 2006 este nerealist �i „neacoperitor“, fiind constituit pe premise false, pe fic�iune �i pe minciun�. Iat� doar c�teva argumente �n acest sens.
Vorbind despre �nv���m�nt, premierul spunea: „vrem s� punem accent pe calitatea �nv���m�ntului, trebuie s� finan��m cu prioritate proiecte pentru reformarea Educa�iei“.
�n realitate, bugetul �nv���m�ntului a ajuns �n Parlament �n forma ini�ial�, f�r� nici un ban �n plus; dimpotriv�, acest domeniu „prioritar“ va primi doar 80% din fondurile de care a dispus �n 2005. A�a cum a reie�it din discu�iile purtate, cre�terea la 5% se va aplica pe m�sur� ce apar venituri suplimentare sau se fac rectific�ri pe anumite pozi�ii de cheltuieli. Ceea ce este sigur, e faptul c�, deocamdat�, e vorba de doar 3,76 din PIB, iar domnul T�riceanu nu �tie c� orice cheltuial� trebuie prev�zut� �n buget. Dac�, totu�i, aceste resurse se vor g�si (e vorba de peste 1,1 miliarde de euro!), ele nu vor putea fi cheltuite, pentru c� nu s�nt prinse �n bugetul de stat. Chiar dac� aceste 1,1 miliarde euro ar proveni din privatizarea BCR sau din programe externe, nu exist� temei legal pentru preluarea sumelor, care r�m�n simple promisiuni pentru a-i trimite pe profesorii grevi�ti la ore. (De fapt, T�riceanu a spus tot timpul c� nu exist� resurse pentru acest 5%, lucru repetat �i �n �edin�a Parlamentului, c�nd a pasat r�spunderea acestui procent Ministrului de Finan�e, sc�p�nd astfel de implicarea direct�.)
C� acest proiect de buget nu este nici onest, nici acoperitor, ci ambiguu �i nerealist o dovede�te �i faptul c� de la preluarea guvern�rii au fost ratate destule capitole, care r�m�n, �i �n continuare, deficitare. Astfel, �n 2006, cre�terea economic� va fi de doar 4% �i nu de 7%, conform prevederilor, infla�ia va fi de 8-9% �i nu de 7%, deficitul extern nu va fi de 7%, ci de 9%, iar deficitul bugetar va atinge 1% �i nu 0,5%.
Vorbind despre cel de-al patrulea domeniu prioritar, agricultura, T�riceanu spune c� �n 2007 vom avea o agricultur� competitiv� pe pia�a european�. Ce nu �tie sau nu vrea �ns� s� spun� ministrul liberal este faptul c� de at�t l�udatul program „Fermierul“ va beneficia un num�r foarte mic de persoane (unele aflate �n imediata apropiere a puterii), care vor epuiza �ntreaga subven�ie rezervat� agriculturii.
Alte prevederi nerealiste din actualul proiect: veniturile bugetare de 31,3% din PIB s�nt insuficiente (Bulgaria are 41%); proiec�ia de deficit de 0,5% nu este fezabil�, iar cursul valutar de 3,5 lei/euro nu este realist. Politica cotei unice, agreat� de actualul guvern, a servit doar celor pu�ini �i boga�i, nu �i celor mul�i �i s�raci. De�i FMI a prognozat o pierdere prin aceast� cot� unic� de peste un miliard de dolari, de�i guvernarea anterioar� era criticat� pentru slaba cre�tere economic�, �n anul 2005 nu s-a realizat dec�t 4%, adic� jum�tate fa�� de anul anterior.
Indiscutabil, dezbaterea bugetului reprezint� cel mai important moment politic al anului, iar responsabilitatea parlamentarilor este una deosebit�. �i, f�r� �ndoial�, cuv�ntul unui prim-ministru ar trebui s� fie o garan�ie a ceea ce va urma. Totu�i, discursul premierului n-a convins deloc, pun�nd sub semnul �ntreb�rii aplicarea proiectului prezentat.
De aceea, din punct de vedere al con�inutului „onest �i acoperitor“, aceast� tentativ� de buget este un produs de proast� calitate �i define�te un guvern ale c�rui zile s�nt num�rate.
|