ANCHETATORI „LEGATI“, BORFASI CU DREPTURI
Noile aberatii ale Codului penal
• deputatii au adus nenum�rate modific�ri Codului de procedur� penal�, cartea de c�p�t�i a anchetatorilor • cele mai multe din nout�ti restr�ng posibilitatea adun�rii de probe si dau o gr�mad� de drepturi infractorilor • perchezitiile si intercept�rile se vor face doar cu acordul persoanei vizate • „noi trebuie s� aplic�m si nu s� coment�m legile“, a declarat Virgil Cornea, prim-procuror adjunct al Parchetului Judetean Neamt • Din prea mult zel, deputatii au votat �n tain� si �n cea mai mare grab� o gr�mad� de modific�ri la cartea de c�p�t�i a anchetatorilor - Codul de procedur� penal�. Desi la acesta s-au adus nenum�rare amendamente de la intrarea rom�nilor �n democratie, ultimele s�nt de natur� s� �ngr�deasc� activitatea de urm�rire penal�, iar pe de alt� parte acord� o multitudine de drepturi infractorilor. Cele mai aberante schimb�ri s�nt la urm�rirea penal� sau actele premerg�toarea acesteia, respectiv �n materia perchezitiei, cea a intercept�rilor. P�n� acum, acestea se f�ceau pe baza unui mandat eliberat de judec�tor, dar f�r� stiinta celui vizat, tocmai pentru a se putea aduna probe care s� dovedeasc� activitatea infractional�. Noile prevederi dau peste cap �ntreg sistemul probatoriu, �nc�t si profanilor �n domeniu le este destul de clar c� mijloacele de prob� nu vor mai putea fi obtinute. Codul prevede c� persoana trebuie anuntat� c� �mpotriva ei a fost demarat� urm�rirea penal�. Abia dup� asta se pot dispune intercept�ri. Totusi, odat� avertizat, este greu de crezut c� �nvinuitul ar mai putea purta discutii telefonice care s�-l inculpe. Cel mult ar putea face comentarii care s� le g�dile nervii celor care ascult�. P�n� acum, numai procurorul si judec�torul stiau de intercept�ri, iar discutiile si filmele din filaj erau prob� chiar dac� erau obtinute anterior demar�rii urm�ririi penale. O alt� noutate const� �n aceea c� anchetatorii trebuie s�-i cear� celui pe care-l cerceteaz� tot ceea ce ei consider� c� este prob�. Numai �n cazul �n care �nvinuitul nu va preda ceea ce-l �ncrimineaz� se poate cere si obtine mandat de perchezitie. Este greu de crezut c� autorul unei fapte penale grave ar p�stra acas� si ar preda de bun�voie anchetatorilor astfel de obiecte, �n timpul c�t acuzatorii ar merge dup� mandat la judec�tor. Imposibilitatea obtinerii unor astfel de obiecte, documente sau orice fel de �nscris, din partea anchetatorilor este din start sortit� esecului. „Apreciez c� va fi afectat� activitatea de urm�rire penal� si rezultatele anchetei, dar nu am c�derea s� m� pronunt asupra unor prevederi legale. Noi trebuie s� aplic�m si nu s� coment�m legile“, a declarat Virgil Cornea, prim-procuror adjunct al Parchetului Judetean Neamt.
Controvers�: s�nt vizati jurnalistii �n noile prevederi?
Mai noul Cop prevede c�: „sustragerea, distrugerea sau retinerea unei corespondente, precum si divulgarea continutului acesteia, chiar atunci c�nd a fost trimis� deschis� sau a fost deschis� din greseal�, ori divulgarea continutului unei convorbiri sau comunic�ri interceptate sau �nregistrate audio, ori video, f�r� drept, se sanctioneaz�“. �n cazul �n care au fost s�v�rsite de o persoan� �n exercitiul atributiilor de serviciu, cu dep�sirea limitelor acesteia, pedeapsa este �nchisoarea de la 2 la 7 ani. Nu se precizeaz� dac� atributiunile de serviciu se refer� la cei din sistemul judiciar, magistrati si personal auxiliar de specialitate, ori la ziaristi. Exprimarea ambigu� las� loc de interpret�ri si la mila judec�torului, dac� �l va sanctiona pe un jurnalist sau nu pentru astfel de dezv�luiri. Pe de alt� parte, jurnalistul nu poate intra f�r� drept asupra unor astfel de probe si chiar difuzarea recent� a filmului care l-a incriminat pe ex-ministrul Remes l-ar putea b�ga dup� gratii pe jurnalistul care a f�cut-o. Nedelimitarea clar� a ceea ce este numit interes public poate naste pe viitor o gr�mad� de actiuni penale �mpotriva oamenilor de pres�. Drept este c� nu putini deputati s-au fript cu ceai, iar acum au hot�r�t c�, preventiv, este indicat s� sufle si �n iaurtul de la frigider. Cea mai spectaculoas� dintre noile prevederi ale Codului, dac� putem s� o numim asa, este ridicarea pragului sumei pentru care fapta penal� este considerat� deosebit de grav�. Dac� p�n� �n acest moment prejudiciul pentru infractiuni deosebit de grave era de 200.000 de lei (60.000 de euro), de acum �nainte nu mai este deosebit de grav� dec�t fapta prin care paguba trece de pragul de 30.000.000 (circa 9 milioane de euro). Desi pare incredibil, cresterea de mai bine de 10 ori a acestui prag �ndeamn� la a fura un bou, dac� nu p�testi nimic dup� ce-ai furat un ou.
|