„Obiectivul nostru nu este aderarea ďż˝n 2008, ci ďż˝n 2007“

- interviu realizat cu Jonathan Scheele, �eful Delega�iei Europene �n Rom�nia

Reporter: Conduce�i una dintre reprezentan�ele diplomatice cumva atipice. Scopul ei �i al misiunii este �ndeplinit c�nd se desfiin�eaz�. Cum v� sim�i�i prin compara�ie cu omologii dumneavoastr�?
Jonathan Scheele: Rolul unei delega�ii a Comisiei Europene nu este acela�i ca al unei ambasade clasice, mai mai ales �ntr-o �ar� candidat�, devenit� acum �ar� �n curs de aderare �i de aceea �n orice caz avem un rol diferit �n compara�ie cu colegii, ambasadorii statelor membre sau ambasadorii altor state. Este diferit, dar este foarte motivat de faptul c� Rom�nia este un stat �n curs de aderare. Poate c� delega�ia are un rol cu un profil mai ridicat dec�t spun al�i reprezentan�i ai Comisiei Europene �n alte ��ri unde rolul �i statutul Uniunii nu este at�t de important pe plan politic na�ional.
Rep.: Pozi�ia dvs., cel pu�in �n cursul anului trecut �i chiar acum doi ani, dar mai ales anul trecut - pentru c� a fost an electoral �n Rom�nia - a fost perceput� �ntr-un mod particular de c�tre public. De asta f�ceam deseori �i asocierea cu un Michael Guest. �i dvs., �i fostul ambasador al Statelor Unite ale Americii a�i p�rut oameni dedica�i Rom�niei �i interesului na�ional rom�nesc mult peste cadrul de ac�iune al unui diplomat acreditat. A�i f�cut deci cumva mai mult.
J.S.: Nu. Nu sďż˝nt sigur dacďż˝ este o percepďż˝ie, dar sďż˝nt mai mulďż˝i ambasadori care au devenit iubitori ďż˝i prieteni ai Romďż˝niei. Dar rolul unui prieten este de a fi ďż˝n primul rďż˝nd un prieten onest, sďż˝ spunďż˝ adevďż˝rul ďż˝i nu ceva convenabil. Avem un proverb englezesc care spune: „Diplomaďż˝ii sďż˝nt trimiďż˝i ďż˝n strďż˝inďż˝tate sďż˝ mintďż˝ pentru ďż˝ara lor“.
Rep.: Hai sďż˝-l legďż˝m de alt proverb, tot englezesc: „Cine nu greďż˝eďż˝te nu face nimic“.
J.S.: Exact, exact. �i eu cred c� este o concep�ie dep�it� de diploma�ie. Diplomatul are rolul de a spune adev�rul, nu �ntotdeauna pe pia�a public�, dar �n leg�tur� cu prietenii �n particular trebuie s�-l spun�.
Rep.: Dvs. ave�i studii tehnice, s�nte�i inginer...
J.S.: Inginer, dar �i economist.
Rep.: Probabil c� a�i aprofundat �i teoria sistemelor.
J.S.: Da, da.
Rep.: C�t v-a ajutat �n diploma�ie �i, mai ales, �n misiunea din Rom�nia?
J.S.: Eu cred c� nu to�i diploma�ii trebuie s� fie juri�ti. Important este c� tehnica e o abordare logic�. E foarte important� pentru a �n�elege care s�nt consecin�ele.
Rep.: Apropo de mesaj corect �i consecin�e, pentru foarte mul�i a fost o surpriz� c�nd, recent, pre�edintele Parlamentului European a spus s� nu se mai amenin�e Rom�nia �i Bulgaria cu clauzele de salvgardare din cauz� c� aderarea lor la UE nu poate fi am�nat� dup� 1 ianuarie 2008. Lucrurile astea erau binecunoscute m�car pentru cei implica�i �n procesul de aderare. De ce s-au ferit toti s� comenteze acest aspect, inclusiv anali�tii de notorietate ai Rom�niei?
J.S.: Poate cďż˝ pentru comentatori, care ca ďż˝i dumneavoastrďż˝ au citit Tratatul de aderare, nu era o surprizďż˝. Dar de fapt care este scopul acestei clauze? Scopul nu este de a avea o scuzďż˝ pentru amďż˝nare sau de a sancďż˝iona ďż˝ara, ci de a motiva ďż˝i ďż˝ncuraja reforme necesare pentru a fi pregďż˝tiďż˝i de aderare. Obiectivul nostru nu este aderarea ďż˝n 2008, ci aderarea ďż˝n 2007. Experienďż˝a cu unii membri care au aderat ďż˝n 2004 este cďż˝ la un moment dat au spus „Gata, sďż˝ntem ďż˝nďż˝untru, am semnat tratatul, am rezolvat problemele pďż˝nďż˝ la 1 mai 2004“, dar nu era aďż˝a. Fiindcďż˝ pentru Romďż˝nia ďż˝i Bulgaria era o perioadďż˝ mai lungďż˝ ďż˝ntre momentul ďż˝nchiderii negocierilor ďż˝i momentul aderďż˝rii era poate mai mult de fďż˝cut. De aceea am ales aceastďż˝ opďż˝iune de a menďż˝ine o presiune. Sincer eu cred cďż˝ a avut un efect benefic.

„ďż˝n aderare nu este lapte ďż˝i miere, ci sďż˝nt drepturi, avantaje, dar ďż˝i obligaďż˝ii“
Rep.: Oprindu-ne asupra recentului Raport de monitorizare al Comisiei Europene, nu am putea �n�elege din el �i un avertisment, anume c� p�n� �n prim�var� ar fi termenul prea scurt pentru a se rezolva restan�ele?
J.S.: Nu e vorba de a rezolva p�n� �n prim�var�. Avem timp �nc� p�n� la sf�r�itul anului viitor pentru a rezolva problemele. Dar trebuie s� avem �ncredere c�, p�n� la sf�r�itul anului, Rom�nia va fi suficient de preg�tit�, mai ales �n domeniile cheie. Este �nc� timp. De exemplu, momentul pentru a avea stabilite mecanismele de gestionare a agriculturii nu este aprilie-mai.
Rep.: S� ne �ntoarcem la comunicare. Foarte mult� lume face confuzii, s-au amestecat euro-miturile cu euro-spaimele �i s�rim peste costuri. Iat�, �ncet-�ncet, �ncepe s� scad� euro-optimismul rom�nesc. Pe m�sur� ce lumea �ncepe s� afle despre costurile reale ale integr�rii. Oare nu era mai bine s� se spun� adev�rul rom�nilor de la bun �nceput?
J.S.: �mi amintesc c�, la �nceputul mandatului meu, la sf�r�itul lui 2001 �i �nceputul lui 2002, am spus c� m� tem un pic aici, �n Rom�nia, de nivelul ridicat al entuziasmului. Era cam 80-85% �n favoarea ader�rii. Am spus public c� poate nu este prea bun, pentru c� este ceva care nu reflecteaz� �i o �n�elegere bun� despre impactul ader�rii. De aceea membrii delega�iei am schimbat �i strategia noastr� de informare. Am pus foarte mult accentul pe fonduri de preaderare �i a�a mai departe. S-a schimbat mult mai mult spre dou� elemente. �n primul r�nd, informarea asupra impactului pe diferitele sectoare - rural, tineretul, IMM-uri - dar �i pe valorile europene, adic� �n aderare nu este lapte �i miere, ci s�nt drepturi, avantaje, dar �i obliga�ii. De aceea am vrut s� echilibr�m mai mult balan�a de informare. Ei bine, Delega�ia singur� nu poate s� fac� acest lucru �i, din p�cate, din partea guvernului, eforturile de informare nu au fost at�t de bine coordonate.
Rep.: Poate nici interesa�i nu au fost?
J.S.: Ba da! Dar eu cred au fost �ntotdeauna probleme de coordonare a eforturilor pentru informare despre aderare. �i eu cred c� este foarte bine c� anul acesta s-a �nceput a vorbi despre costuri. De fapt care s�nt costurile?... Costuri, iat�, s�nt foarte des investi�iile pentru firme, pentru a putea s� respecte reguli �i norme, nu doar pentru Bruxelles, dar �i pentru s�n�tatea consumatorilor, pentru a putea exporta direct, f�r� control, spre alte pie�e din Europa �i �n lumea �ntreag�. S�nt investi�ii care s� le permit� firmelor s� fie mai competitive �n aceast� lume, unde pre�ul singur nu �nseamn� competitivitate.
Rep.: A�i pomenit mai devreme despre cum s-a lucrat �n Rom�nia cu fondurile de preaderare; cu ce-o s� fie apoi e alt� istorie. Dumneavoastr� a�i venit �n Neam�, a�i avut un traseu �i a�i vizitat diverse obiective, oameni �i afaceri care au beneficiat de fonduri europene. Nu e totul o poveste de succes �n Rom�nia. Exist� �i o list� neagr� a celor care au deturnat fondurile, a celor care nu vor mai avea acces la ele. C�nd ve�i face public� o asemenea list�? Lumea a�teapt�.
J.S.: Sincer vorbind, nu exist� o list� neagr�. S�nt unii contractori, nu neap�rat rom�ni, care nu s�nt autoriza�i s� participe �n licita�ii pentru fonduri europene pentru c� nu au respectat regulile de procedur� sau de etic�, dar este altceva. S�nt proiecte care nu au mers bine. Unii au f�cut scandaluri, care poate nu au ap�rut �n pres�.
Rep.: De ce s�nt proiecte cu probleme?
J.S.: Poate sďż˝nt douďż˝-trei tipuri de probleme. Sďż˝nt ďż˝i proiecte bine fďż˝cute care nu au reuďż˝it deoarece concepďż˝ia nu a fost cea mai bunďż˝, dar au fďż˝cut totuďż˝i ceva. Curtea Europeanďż˝ de Conturi face audituri despre impact, facem ďż˝i noi o evaluare a programelor pentru a ďż˝ti mai bine ce se ďż˝ntďż˝mplďż˝. Sďż˝nt ďż˝ntr-adevďż˝r proiecte care nu au reuďż˝it - sďż˝nt puse pe hďż˝rtie. Am ďż˝i un alt caz. Iatďż˝, programul RICOP, care a fost un mare program, foarte complex, a mers foarte prost de la ďż˝nceput, a fost teribil. La Bruxelles, cďż˝nd am vorbit cu statele membre despre RICOP s-a spus: „Sďż˝ nu vorbiďż˝i cu noi despre acest program!“. La sfďż˝rďż˝it, dupďż˝ multe probleme, RICOP a reuďż˝it ďż˝i este de fapt o poveste de succes. Sďż˝nt mai multe lecďż˝ii din acest proiect, dar sďż˝nt ďż˝i proiecte ďż˝n care sďż˝nt greďż˝eli foarte mari.
Rep.: Am �n�eles, inclusiv aspectul diplomatic al r�spunsului. G�ndul �mi r�m�ne la fraude.
J.S.: De fapt este evident c� �i presa joac� un rol foarte important. Nu doar presa, ci �i societatea civil� �i autorit��ile. S�nt �i probleme cu autorit��ile. S�nt gre�eli care pot fi rezolvate �n timpul unui proiect - chiar s�nt probleme de incompeten�� �i s�nt cazuri de fraud�! Dac� e vorba de fruad�, este evident c� banii contribuabililor europeni trebuie s� fie recupera�i, chiar dac� nu e vorba de un proces penal. Dar, dac� este o adev�rat� fraud� sau un caz de corup�ie, trebuie urm�rit �i un proces penal pentru c� nu este suficient un proces administrativ. S�nt �i lec�ii bune, s�nt �i rele. �n toate proiectele, care vor avea programe mai mari, mai importante �n viitor, dac� vom avea acelea�i probleme va fi foarte, foarte greu s� fie gestionate.

Moldova, �i cea de peste Prut, zon� sensibil�
Rep.: Un subiect sensibil �n Rom�nia este Moldova, o zon� defavorizat�, r�mas� �n urm�. Iar jude�ul Neam� este eminamente unul dezindustrializat. Dar, s� nu uit�m c� vom asigura frontiera Uniunii Europene cu Republica Moldova, cu Ucraina, zone sensibile. Ce se poate �nt�mpla �n condi�iile �n care totu�i Moldova noastr�, ca s� nu spun doar Regiunea de Dezvoltare Nord-Est, va r�m�ne la acela�i nivel, cu acela�i decalaj? Dac� autorit��ile na�ionale nu vin peste cele locale �i regionale s� le st�rneasc�, s� le �mping�, se poate stimula treaba asta la nivel Uniune? Care este orizontul de a�teptare?
J.S.: �n primul r�nd, va fi o frontier� a Uniunii Europene extinse, dar nu implic� o cortin� de fier �i de aceea nu va fi u�or. Trebuie s� fie o bun� cooperare �ntre Rom�nia �i vecinii ucrainieni �i moldoveni. �i trebuie �ncurajat �i traficul transfrontalier local. Ace�ti oameni au tr�it �mpreun�, peste Prut, �i Prutul nu trebuie s� fie o barier� impermeabil�. �n acela�i timp trebuie controlat fluxul de persoane, mai ales cele care nu s�nt din localitate, pentru a evita traficul persoanelor sau drogurilor �i a�a mai departe. Dar, este evident c� dezvoltarea Moldovei e foarte important�. Infrastructura este important�. Vede�i, leg�tura Bucure�tiului cu Moldova, dar �i a Moldovei cu Ardealul, trebuie dezvoltat� prin fonduri. Avem fonduri, dar deja pe plan economic �i social aceast� regiune (Moldova - n.a.) prime�te mai mul�i bani dec�t orice alt� regiune din Rom�nia. Trebuie foarte bine g�ndit cum se cheltuiesc ace�ti bani pentru a avea impact pe dezovoltarea economic� �i social�.
Rep.: Revin �i spun c� m� tem c� ai no�tri nu se vor pricepe s� cheltuiasc� mai mult �i mai bine.
J.S.: S�nt autorit��ile na�ionale, dar s�nt �i autorit��ile regionale care au aceast� responsabilitate. Nimeni nu �tie mai bine dec�t cei de la Regiune care s�nt priorit��ile, dar este evident c� nu este suficient s� �tie, important este �i de a pleca de la aceast� analiz� spre ac�iuni concrete �i cu un sprijin de la anumite structuri na�ionale pentru a asigura o dezvoltare corect� �n aceast� zon�. Evident, dac� nu se va face ceva �ntr-o perioad� mai lung�, este evident c� prioritatea pe plan financiar va deveni mai important� pentru aceast� zon�, dar sper c� nu va fi necesar. Am v�zut la Vaslui, de exemplu, o anumit� schimbare de cultur�, de abordare. Am fost foarte impresionat! M-am �nt�lnit cu o t�n�r� �ntreprinz�toare care a ie�it din facultate - turism - anul trecut �i care, din mo�tenirea bunicii, a v�ndut casa �i terenul �i a investit �ntr-o pensiune �n Agapia. Construie�te, �i-a asumat riscul �i a ales s� r�m�n� �n zon�, s� investeasc� �n zon�. Este ceva remarcabil �i eu sper c� nu este un exemplu singular!
Rep.: Va fi un „success story“ care va face pui?
J.S.: Dacďż˝ va fi un „success story“ vom vedea!
Rep.: Iar eu sper cďż˝ ne vom revedea...

„Va rďż˝mďż˝ne o parte din mine care va fi romďż˝neascďż˝“
Rep.: �n Rom�nia, s�nte�i cet��ean de onoare prin vreo localitate?
J.S.: Da, cred c� da. Am uitat... Cred c� �n Hunedoara, �n jude�.
Rep.: La Deva?
J.S.: Da, la Deva.
Rep.: V-ar tenta s� renun�a�i la cariera diplomatic� pentru o op�iune politic�?
J.S.: Sigur c� nu. Nu s�nt un politician.
Rep.: Dup� ce se �ncheie misiunea �n Rom�nia, v� g�ndi�i cumva s� p�stra�i aici un loc de refugiu, s� reveni�i �ntr-un col� de lume drag?
J.S.: Nu �tiu dac� voi p�stra un loc de refugiu, dar �tiu sigur c� va r�m�ne o parte din mine care va fi rom�neasc� �i c� trebuie s� revin, s� m� re�ntorc �n �ar�, poate nu imediat.
Rep.: Con�tientiza�i c� ve�i r�m�ne �n manualele noastre de istorie?
J.S.: Nu �tiu dac� ar fi meritat, dar este poate motivant pentru mine. Nu pentru a r�m�ne �n manuale, dar pentru a-mi justifica activitatea.