Justitie �n sutan�?

• „Monitorul“ a reusit sďż˝ reconstituie modul ďż˝n care unitďż˝tile de cult din Neamt au intrat ďż˝n posesia terenurilor cu vegetatie forestierďż˝ • concluzia: majoritatea retrocedďż˝rilor au fost fďż˝cute dupďż˝ ce Mitropolia s-a adresat instantelor de judecatďż˝ • „bomba“ a explodat ďż˝n momentul ďż˝n care Tribunalul Cluj a avizat teoria conform cďż˝reia dreptul de folosintďż˝ este totuna cu dreptul de proprietate •

O analizďż˝ atentďż˝ a retrocedďż˝rilor terenurilor cďż˝tre mďż˝nďż˝stirile din judetul Neamt aratďż˝ cďż˝ majoritatea acestora s-au fďż˝cut cu ajutorul instantelor de judecatďż˝. Cu alte cuvinte, majoritatea cererilor de reďż˝mproprietďż˝rire ale institutiilor bisericesti din Neamt au fost respinse de Comisia Judeteanďż˝ de Fond Funciar si de comisiile comunale. ďż˝n aceastďż˝ situatie, juristii Mitropoliei s-au adresat instantelor de judecatďż˝ care, ďż˝n majoritatea cazurilor, le-au dat cďż˝stig de cauzďż˝. Multe dintre aceste decizii sďż˝nt contestate de cďż˝tre silvicultori. Cea mai vehement criticatďż˝ este o hotďż˝rďż˝re a Tribunalului Cluj, din anul 2002. Decizia civilďż˝ 1380/A/2002, a magistratilor clujeni, pentru 205 institutii de cult, stipula retrocedarea a 6.117 hectare de pďż˝dure. De aici s-a plecat, decizia fiind folositďż˝ la retrocedarea unor suprafete ďż˝nsemnate de terenuri. „Actele depuse pentru dovedirea proprietďż˝tii sďż˝nt copii ale Decretelor Regale de ďż˝nzestrare, publicate ďż˝n Monitoarele Oficiale din 1935, 1938, acte ďż˝n care nu este specificatďż˝ proprietatea, ci folosinta si ďż˝nzestrarea unor mďż˝nďż˝stiri, totalizďż˝nd 11.000 de hectare, cďż˝t era fondul bisericesc ďż˝n anul 1945. Completul de judecatďż˝ de la Tribunalul Cluj a interpretat ďż˝n mod eronat Legea 1/2000, ďż˝n sensul cďż˝ a dispus constituirea dreptului de proprietate tuturor institutiilor de cult constituite pďż˝nďż˝ la data de 1 ianuarie 1990, ďż˝n limita a 30 de hectare din fondul bisericesc existent la data nationalizďż˝rii acestor suprafete de cďż˝tre regimul comunist, institutii care nu au avut vreodatďż˝ ďż˝n proprietate sau folosintďż˝ suprafete cu vegetatie forestierďż˝. Singurele institutii ďż˝ndreptďż˝tite sďż˝ primeascďż˝ ďż˝n proprietate 30 de hectare de pďż˝dure erau cele nominalizate ďż˝n decretele regale din 1935 si 1938, respectiv mďż˝nďż˝stirile Agapia, Vďż˝ratec, Bistrita, Horaita, Durďż˝u, Pďż˝ngďż˝rati si Neamt Secu“, spun juristii Directiei Silvice.
Ce a urmat este de domeniul fantasticului, �n sensul c� ceea ce a stabilit Tribunalul Cluj, admit�nd teoria conform c�reia dreptul de folosint� este unul si acelasi lucru cu proprietatea, a ajutat foarte mult Mitropolia Moldovei si Bucovinei �n procesele ce au urmat. M�n�stirile Agapia, Agapia Veche si V�ratec au depus cereri de reconstituire a dreptului de proprietate, �n baza Legii 247/2005, pentru 1.800 de hectare de p�dure, pe raza comunei Agapia. Cererea pentru cele 1.800 de hectare a fost invalidat� at�t de comisia local�, c�t si de comisia judetean�, �ntruc�t actele doveditoare ale celor trei unit�ti de cult erau bazate tot pe decretele de �nzestrare, ele beneficiind de constituiri ale dreptului de proprietate pentru 30 de hectare. �n instant�, m�n�stirile au avut c�stig de cauz�, magistratii fiind de acord cu reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafata de 1.110 hectare de p�dure. Ulterior, m�n�stirile au primit si diferenta de 90 de hectare, cu toate c� suprafata o primiser� �n baza deciziei de la Cluj.
M�n�stirea Almas a cerut 50 de hectare de p�dure pe raza comunei G�rcina, iar la dosar a fost depus ca act doveditor al propriet�tii un proces-verbal de demarare a lucr�rilor de amenajare pe suprafata proprietate a statului ce era administrat� de M�n�stirea Almas. Nici comisia local� si nici cea judetean� nu au acceptat cererea, invalid�nd-o. �n instant�, fetele bisericesti au avut c�stig de cauz�, primind cele 50 de hectare. Nici de aceast� dat� judec�torii nu au tinut cont de faptul c� m�n�stirea mai primise 30 de hectare de p�dure pe Legea 1/2000.
M�n�stirea Horaita si Schitul Hor�icioara au depus cereri pentru suprafata de 140 de hectare de teren cu vegetatie forestier�, pe raza comunei Cr�c�oani. Si acest caz a ajuns �n instant�, nefiind �nc� solutionat.

Epitropie vs Mitropolie

Cea mai interesant� poveste din aceast� istorie a retroced�rilor, o reprezint� o solicitare de reconstituire a dreptului de proprietate pentru suprafata de 1.635 hectare de p�dure ce se afl� �n Vulp�sesti, pe raza comunei Sagna. Este vorba de solicitarea Fundatiei Epitropia Spitalului Sf�ntul Spiridon Iasi (n.n. sustinut� de o decizie a Judec�toriei Roman, definitiv� si irevocabil�). Juristii Directiei Silvice afirm� c� aceast� fundatie nu se reg�seste �n contextul legislativ al Legii 247/2005. Cu toate acestea, Directia Silvic� Neamt este obligat� s� pun� la dispozitia fundatiei suprafata de 1.635 hectare de p�dure.
Hilar este faptul c� pentru acelasi teren exist� o cerere a Mitropoliei (n.n. f�cut� �n numele parohiei Sf�ntul Spiridon din Iasi) la Comisia Judetean� de Fond Funciar, solicitare bazat� pe o decizie (irevocabil� si definitiv�) a unei instante brasovene. Este un paradox, ca dou� instante diferite s� re�mpropriet�reasc� cu aceeasi suprafat� de teren dou� institutii diferite. Trebuie precizat c� Epitropiei Sf�ntul Spiridon i s-a reconstituit dreptul de proprietate pe suprafata respectiv� de c�tre Comisia Judetean� de Fond Funciar Vaslui, care si-a dep�sit atributiile administrative �n acest caz. Probabil c� va urma un r�zboi �n instant� �ntre cele dou� p�rti, respectiv Epitropia si Mitropolia.
Date fiind aceste cazuri, juristii Silvicului s�nt de p�rere c� solicit�rile f�cute �n instant� de c�tre Mitropolia Moldovei si Bucovinei, pentru retrocedarea unor suprafete de teren, s�nt solutionate favorabil, f�r� s� se tin� cont de argumentele Comisiei Judetene de Fond Funciar si Directiei Silvice Neamt. �ntrebarea logic� este: De ce oare?