Primarii, pusi s� „deguste“ apa din f�nt�ni
• desi �n localit�tile unde exist� retele de alimentare cu ap� oamenii ar putea folosi apa respectiv�, din lips� de bani apeleaz� tot la puturile proprii • Consiliul Judetean si o comisie de specialisti bucuresteni lucreaz� la realizarea unui masterplan privind aliment�rile cu ap� • Consiliul Judetean a emis o adres� c�tre toate consiliile locale, prin care le solicit� primarilor s� se preocupe de analiza apei din puturile existente �n comunele pe care le conduc. De altfel, aceast� problem� va fi discutat� si �n plenul unei viitoare sedinte de Consiliu Judetean, ocazie cu care se va stabili ca toti primarii s� se supun� acestei hot�r�ri si s� dispun� efectuarea analizelor din toate f�nt�nile existente, pentru a se cunoaste am�nunte despre potabilitatea apei din sursele din judetul Neamt. „�n multe dintre localit�tile judetului s-au realizat sisteme de alimentare cu ap�, dar oamenii prefer� s� se aprovizioneze tot cu ap� din propriile f�nt�ni, pentru a nu fi nevoiti s� pl�teasc�. Din p�cate, apa din f�nt�ni nu este tot timpul potabil�, ea put�nd produce epidemii. S�ntem �n posesia unei situatii din care rezult� c� din 194 de probe recoltate din tot at�tea surse, doar 17 f�nt�ni au ap� potabil�, �n cazul celorlalte apa fiind improprie consumului. De joi, 4 octombrie, lucr�m, �mpreun� cu o echip� de specialisti de la Bucuresti, la realizarea documentatiei necesare pentru crearea cadrului necesar implement�rii Programului Operational Sectorial, care �n final va duce la aparitia unui masterplan. �n baza acestuia, se vor putea primi fonduri europene pentru punerea la punct a �ntregului sistem de alimentare cu ap� din judetul Neamt“, a declarat Dumitru Badea, vicepresedinte al Consiliului Judetean Neamt.
�n baza viitorului masterplan, localit�tile din judetul Neamt care detin retele de alimentare cu ap� ar putea avea, �n urm�torii ani, si retele de canalizare, ceea ce implic� si existenta statiilor de epurare a apelor uzate. Deocamdat� retelele de distributie a apei au fost realizate si cu unele exceptii toate functioneaz�, dar au r�mas la faza de cismele �n fata portilor populatiei, f�r� ca oamenii s� se poat� racorda la conduct� si s� �si duc� apa p�n� �n propria locuint�. Racordarea este imposibil� �ntruc�t cet�tenii nu beneficiaz� de acord de mediu, care nu se poate elibera pentru c� nu exist� retea de canalizare.
Neamt, printre cinci judete norocoase
�n urm� cu c�teva s�pt�m�ni, Ministerul Mediului si Dezvolt�rii Durabile a organizat, la Bucuresti, conferinta de lansare a proiectului din cadrul M�surii ISPA „Asistenta tehnic� pentru preg�tirea proiectelor �n sectorul de ap� potabil�/ap� uzat� �n Rom�nia“, pentru judetele Prahova, Buz�u, Iasi, Neamt si Bac�u. �n cadrul acestui program, �n Neamt se va realiza strategia judetean� de dezvoltare �n domeniul aliment�rii cu ap� si canaliz�rii, p�n� �n 2013, si dou� studii de fezabilitate, pentru prima prioritate stabilit� �n judet. Cu aceast� ultim� documentatie se vor accesa fondurile puse la dispozitie de Comunitatea European� pentru sectorul de alimentare cu ap� si de canalizare, prin planul Operational Sectorial de Mediu, axa 1. �n urm� cu c�teva s�pt�m�ni a avut loc o prim� �nt�lnire cu reprezentantii concernului care a c�stigat acest proiect, o firm� principal� din Austria si dou� firme subcontractante, din Germania.
�n prezent, sistemul zonal de asigurare a serviciilor cu ap� �nsumeaz� 32 de localit�ti nemtene. Cele mai multe s�nt �n zona Piatra Neamt - Alexandru cel Bun, S�vinesti, Dumbrava Rosie, Roznov, Bodesti, Dobreni, Girov, Dochia, G�rcina, Stefan cel Mare, P�ng�rati, B�rg�oani si Z�nesti, zona Roman - B�ra, Horia, Cordun, S�b�oani, Sagna si T�m�seni, T�rgu Neamt - R�ucesti, P�str�veni, Pipirig, V�n�tori Neamt, Agapia, Timisesti, Grum�zesti si B�lt�testi si Bicaz - Tarc�u, Borca, Tasca, Hangu si Poiana Teiului.
|