„Obiectivul nostru nu este aderarea �n 2008, ci �n 2007“
• Jonathan Scheele, �eful Delega�iei Europene �n Rom�nia,�n exclusivitate pentru Monitorul de Neam� Reporter: Conduce�i una dintre reprezentan�ele diplomatice cumva atipice. Scopul ei �i al misiunii este �ndeplinit c�nd se desfiin�eaz�. Cum v� sim�i�i prin compara�ie cu omologii dumneavoastr�?
Jonathan Scheele: Rolul unei delega�ii a Comisiei Europene nu este acela�i ca al unei ambasade clasice, mai mai ales �ntr-o �ar� candidat�, devenit� acum �ar� �n curs de aderare �i de aceea �n orice caz avem un rol diferit �n compara�ie cu colegii, ambasadorii statelor membre sau ambasadorii altor state. Este diferit, dar este foarte motivat de faptul c� Rom�nia este un stat �n curs de aderare. Poate c� delega�ia are un rol cu un profil mai ridicat dec�t spun al�i reprezentan�i ai Comisiei Europene �n alte ��ri unde rolul �i statutul Uniunii nu este at�t de important pe plan politic na�ional.
Rep.: Pozi�ia dvs., cel pu�in �n cursul anului trecut �i chiar acum doi ani, dar mai ales anul trecut - pentru c� a fost an electoral �n Rom�nia - a fost perceput� �ntr-un mod particular de c�tre public. De asta f�ceam deseori �i asocierea cu un Michael Guest. �i dvs., �i fostul ambasador al Statelor Unite ale Americii a�i p�rut oameni dedica�i Rom�niei �i interesului na�ional rom�nesc mult peste cadrul de ac�iune al unui diplomat acreditat. A�i f�cut deci cumva mai mult.
J.S.: Nu. Nu s�nt sigur dac� este o percep�ie, dar s�nt mai mul�i ambasadori care au devenit iubitori �i prieteni ai Rom�niei. Dar rolul unui prieten este de a fi �n primul r�nd un prieten onest, s� spun� adev�rul �i nu ceva convenabil. Avem un proverb englezesc care spune: „Diploma�ii s�nt trim�i �n str�in�tate s� mint� pentru �ara lor“.
Rep.: Hai s�-l leg�m de alt proverb, tot englezesc: „Cine nu gre�e�te nu face nimic“.
J.S.: Exact, exact. �i eu cred c� este o concep�ie dep�it� de diploma�ie. Diplomatul are rolul de a spune adev�rul, nu �ntotdeauna pe pia�a public�, dar �n leg�tur� cu prietenii �n particular trebuie s�-l spun�.
Rep.: Dvs. ave�i studii tehnice, s�nte�i inginer...
J.S.: Inginer, dar �i economist.
Rep.: Probabil c� a�i aprofundat �i teoria sistemelor.
J.S.: Da, da.
Rep.: C�t v-a ajutat �n diploma�ie �i, mai ales, �n misiunea din Rom�nia?
J.S.: Eu cred c� nu to�i diploma�ii trebuie s� fie juri�ti. Important este c� tehnica e o abordare logic�. E foarte important� pentru a �n�elege care s�nt consecin�ele.
Rep.: Apropo de mesaj corect �i consecin�e, pentru foarte mul�i a fost o surpriz� c�nd, recent, pre�edintele Parlamentului European a spus s� nu se mai amenin�e Rom�nia �i Bulgaria cu clauzele de salvgardare din cauz� c� aderarea lor la UE nu poate fi am�nat� dup� 1 ianuarie 2008. Lucrurile astea erau binecunoscute m�car pentru cei implica�i �n procesul de aderare. De ce s-au ferit toti s� comenteze acest aspect, inclusiv anali�tii de notorietate ai Rom�niei?
J.S.: Poate c� pentru comentatori, care ca �i dumneavoastr� au citit Tratatul de aderare, nu era o surpriz�. Dar de fapt care este scopul acestei clauze? Scopul nu este de a avea o scuz� pentru am�nare sau de a sanc�iona �ara, ci de a motiva �i �ncuraja reforme necesare pentru a fi preg�ti�i de aderare. Obiectivul nostru nu este aderarea �n 2008, ci aderarea �n 2007. Experien�a cu unii membri care au aderat �n 2004 este c� la un moment dat au spus „Gata, s�ntem �n�untru, am semnat tratatul, am rezolvat problemele p�n� la 1 mai 2004“, dar nu era a�a. Fiindc� pentru Rom�nia �i Bulgaria era o perioad� mai lung� �ntre momentul �nchiderii negocierilor �i momentul ader�rii era poate mai mult de f�cut. De aceea am ales aceast� op�iune de a men�ine o presiune. Sincer eu cred c� a avut un efect benefic.
|