Privatizarea Petrotub, anchetata de Comisia Europeana

• „stergerea de datorii“ de circa 26 milioane de euro, pentru fabrica de la Roman, este anchetata de oficialii europeni • ďż˝n cazul ďż˝n care vor fi gasite nereguli, ďż˝ntreprinderea va fi obligata sa dea banii ďż˝napoi • Comisia Europeana va verifica daca privatizarea a fost mai avantajoasa decďż˝t lichidarea •

Una dintre cele mai „furtunoase“ privatizari din „epoca“ Adrian Nastase, anume preluarea fabricii de tevi Petrotub Roman de catre concernul Mittal Steel, ďż˝n toamna anului 2003, face, ďż˝n prezent, obiectul unei anchete a Comisiei Europene. Ieri, 26 septembrie, o prestigioasa agentie de stiri din Occident a anuntat ca autoritatile competente au deschis o procedura de investigare a posibilelor ďż˝ncalcari ale legislatiei blocului european referitoare la ajutorul de stat, ďż˝n cazul vďż˝nzarii uzinei romascane. Este vorba despre aproape 1.000 de miliarde de lei vechi, pe care statul si le-a asumat la vremea respectiva. Comisia Europeana a precizat ca exista posibilitatea ca Romďż˝nia sa fi ďż˝ncalcat legislatia cďż˝nd a sters sau reesalonat datoria grupului, ce se ridica la 26 milioane de euro. Creditorii, printre care multe institutii publice, nu au avut de suferit, ďż˝ntrucďż˝t debitele au fost trecute la datoria publica. Un comunicat emis, ieri, de autoritatea europeana preciza ca trebuie verificat daca operatiunile ďż˝n cauza „trec“ asa-numitul „test al operatorului economic de piata“, mai concret daca privatizarea a fost mai avantajoasa, decďż˝t lichidarea companiei. De mentionat ca, daca vor fi descoperite ďż˝ncalcari ale legislatiei, firma din Roman va trebui sa returneze sumele primite drept ajutor. Cu toate ca privatizarea a avut loc ďż˝nainte de aderarea Romďż˝niei la UE, tratatul semnat de tara noastra cu Uniunea contine prevederi conform carora Comisia Europeana poate controla ajutoarele oferite pentru restructurarea industriei siderurgice chiar si ďż˝nainte de 1 ianuarie 2007.
P�na �n prezent, producatorul de tevi fara sudura, Mittal Steel Roman, a afisat pentru primul tremestru al anului un profit net �n scadere cu 14,24 % fata de aceeasi perioada �n 2006, pe fondul oprimarii cifrei de afaceri. Capitalul social al firmei este de 36,11 milioane de lei, divizat �n 14,44 milioane de actiuni, cu o valoare net de 2,50 de lei fiecare. Concernul indian, care recent a fuzionat cu firma Arcelor, controleaza circa 70% din companie. De altfel, ultima cotatie a titlurilor fabricii de tevi, martea aceasta, a fost de 24,8 lei din care rezulta o capitalizare de 358,22 milioane de lei.
Reamintim ca privatizarea ďż˝n cauza, definitivata ďż˝n noiembrie 2003, a fost ďż˝ndelung contestata de catre salariatii romascani. La vremea respectiva, Guvernul Adrian Nastase, prin intermediul lui Ovidiu Musetescu, seful APAPS, a decis ca Petrotub sa fie vďż˝nduta concernului anglo-indian Mittal, fabrica fiind facuta „mai atractiva“ prin stergerea datoriilor catre stat. Noul patron a trecut la disponibilizari, dar s-a angajat sa mentina profilul de activitate al uzinei. Au ramas, ďż˝nsa, o serie de debite fata de cďż˝tiva parteneri comerciali, pe care cumparatorul s-a angajat sa le achite esalonat ďż˝n sase ani. De altfel, privatizarea fostei Petrotub a facut, prin prisma monopolului, si obiectul unei anchete din partea Consiliului Concurentei, care nu a descoperit nereguli majore.

FOTO: Nu numai salariatii au contestat, p�na la urma, privatizarea fabricii Petrotub