Nem�enii, afecta�i pe capete de viroze �i pneumonii

Conform statisticilor �ntocmite de c�tre speciali�tii Departamentului Medicin� Preventiv� (DMP) din cadrul Direc�iei de S�n�tate Public� Neam�, de la �nceputul lunii octombrie p�n� acum, nici unul dintre nem�enii care s-au prezentat la medic nu a fost diagnosticat cu grip�, infec�ie respiratorie major�, �n schimb aproximativ 9.000 dintre ace�tia au fost r�pu�i de viroze �i pneumonie.
Potrivit raport�rilor f�cute de c�tre medicii de familie �i speciali�ti, �n s�pt�m�na 7-13 noiembrie, au fost �nregistrate 1.533 de persoane afectate de infec�ii respiratorii - 855 fiind diagnosticate cu viroz� �i 678 cu pneumonie. Din cauza st�rii grave �n care se aflau, aproximativ 200 de bolnavi au necesitat tratament intraspitalicesc.
Medicii epidemiologi au sus�inut c� num�rul total de infec�ii respiratorii �nregistrate �n acest sezon rece nu dep�e�te media ultimilor ani.
�n scopul evit�rii �mboln�virilor grave �i a complica�iilor, medicii sf�tuiesc popula�ia s� evite automedica�ia �i utilizarea leacurilor b�be�ti �i s� consulte medicul de familie �nc� de la apari�ia primelor simptome. Pentru a evita apari�ia gripei, cea mai sigur� metod� de profilaxie este vaccinarea antigripal�. Tot pentru a preveni infec�iile respiratorii, medicii recomand� popula�iei s� consume c�t mai multe fructe �i legume bogate �n vitamina C, multe proteine �i produse lactate. Exist� �i forme nespecifice de prevenire a gripei - evitarea aglomera�iei, aerisirea �nc�perilor unde se lucreaz� �i se doarme, folosirea batistelor de unic� folosin�� �n caz de tuse sau str�nut. Gripa este o boal� infec�ioas� �i foarte contagioas� produs� de virusul gripal. Acesta este de mai multe tipuri, fapt care explic� necesitatea adapt�rii vaccinurilor antigripale �n fiecare an, �n func�ie de tipul tulpinii care circul�. Virusul gripal se transmite cu u�urin�� de la bolnav la omul s�n�tos prin tuse, str�nut sau prin folosirea de c�tre mai multe persoane a obiectelor proasp�t contaminate cu secre�ii care �l con�in. Gripa debuteaz� brutal, cu frison, febr� (39-40 de grade Celsius), dureri de cap, ale globilor oculari, mu�chilor �i articula�iilor, stare de sl�biciune general�.