Pavarotti, vina de a fi murit
Luciano Pavarotti, magicul italian care a construit cu materialul singular al vocii lui o scara de aur �ntre pam�nt si cer a murit - vestea mi-a parvenit prin toata media. Avea 71 de ani si a fost biruit de un cancer pancreatic. Dumnezeu sa-l odihneasca �n pace! Atunci c�nd s-a nimerit sa-l ascult, neput�ndu-ma lauda ca domnul Traian Basescu, presedintele nostru, cu o disciplina concertistica severa, am trait o emotie speciala. Emotia estetica pentru firile stilate se consuma �n creier, trece prin distileria rece a ideilor. Eu o resimteam pam�ntean si oarecum primitiv, epidermic aproape, ca o �nfurnicare. Vocea lui, care nu mai contenea sa urce �n cer, transmitea un curent electric prin toata alcatuirea fiintei mele, �nfior�nd-o, chircind-o si apoi eliber�nd-o pe marile si neatinsele pajisti ale vazduhului.
Ma rog, n-are �nsa prea mare importanta ce simt sau am simtit eu ascult�ndu-l pe nemuritorul Pavarotti, pentru ca el ram�ne un nemuritor. Important este ca el a sporit cu o octava minunea si frumusetea lumii. De la Scala din Milano, la Metropolitan, de la Sao Paolo, p�na la Bucuresti, vocea lui Pavarotti a adunat omenirea �n salile de concert si a obligat-o la unanimitatea aplauzelor. Urmaresc acum �ntrecerea mediei, fireasca p�na la un punct, �n a-l omagia pe marele disparut. O televiziune face legaturi �n direct cu personalitati culturale rom�nesti care au avut atingere cu Pavarotti. Prietenul meu Pino (l-am numit pe Ion Caramitru, actor de Hamlet si fost ministru) gaseste vorbe nimerite, fara multa emfaza, pentru a-l creiona pe Pavarotti. Iata-i �nsa si pe confratii de voce ai disparutului. Gabriel Nastase, tenor rom�n talentat (dar nu mai mult de at�t!) �l lauda pe italian omor�ndu-l �nca o data. Vocea subtire si peltica a tenorului nostru, mai expresiva pe scena, �l coboara pe Pavarotti si-l asasineaza nemilos. Gabriel Nastase crede ca Pavarotti nu a fost at�t un talent, c�t un tehnician. Cum adica, �ntreaba reporterita, sa �nteleg ca n-a avut har si 99 la suta gloria lui s-a datorat naduselii? Urmeaza explicatii b�lb�ite, latite, laudele cu jumatatea de gura ale tenorului rom�n, platitudini cu duiumul. Contact cu o soprana. Vocea ei e g�f�ita, ofteaza, lacrimeaza si parca �si da duhul. Pare ca viata ei s-a ispravit odata cu ultima respiratie a italianului. Tata daca i-ar fi fost, amant, frate si n-ar fi trait o asemenea rascolire si �ndurerare. Ai crede ca si ea �si va gasi sf�rsitul �n direct, �n aceasta clipa. O doamna la Radio „Sant“ �si aminteste ca Pavarotti si-a �nselat nevasta cu o secretara care era mai t�nara dec�t cele patru fiice ale sale. Cu alte cuvinte, o fi c�ntat el bine, dar a fost un nemernic daca si-a parasit la batr�nete familia �ncurc�ndu-se cu o juna. Regii biblici, la v�rste matusalemice �si lungeau viata dormind �n pat cu fecioare. Faceam, �n ceea ce ma priveste, o derogare pentru Pavarotti de la severa morala a familiei numai sa ne mai fi bucurat cu vocea lui niste ani.
Ce nimerite-s versurile eminesciene din „Scrisoarea I“: „O sa vie pe-a ta urma �n convoi de-nmorm�ntare, /Splendid ca o ironie cu priviri nepasatoare... /Iar deasupra tuturora va vorbi vrun mititel, /Nu slavindu-te pe tine... lustruindu-se pe el...“
Cineva �si aminteste ca Pavarotti n-a avut studii. A fost, cu alte cuvinte, un autodidact al vocii. Ei, si? �n sf�rsit, o televiziune pune punct comentariilor si �l lasa pe Pavarotti sa c�nte. Dumnezeule Mare! Pam�nteanul din mine urca pe calc�ie p�na la cer, sufletul meu e carat �n �nalturi. Vocea lui Pavarotti n-a murit. Italianul asta mare si paros ca un urs nu va muri niciodata.
|