Ce zic evreii despre noi : Rom�nia si Holocaustul

Dupa mai bine de jumatate de an de la aderarea sa la Uniunea Europeana, ďż˝n Romďż˝nia steagul UE flutura de la cel mai sarac sat din Oltenia pďż˝na la stradutele restaurate cochet din orasele medievale din Transilvania, dar si alte schimbari sďż˝nt evidente, aratďż˝nd ca romďż˝nii ďż˝mbratiseaza ideea ca acum sďż˝nt „parte a Europei“, considera Laurence Weinbaum, ďż˝ntr-un articol publicat ďż˝n cotidianul Haaretz.
Conferentiar �n istorie la Centrul universitar Ariel din Samaria si director al publicatiei Israel Journal of Foreign Affairs, el este de parere ca peste tot se vad urmele unei societati de consum �nfloritoare. Grupuri mari de turisti straini si investitori (printre care nu putini israelieni) s�nt pretutindeni, dupa ce au descoperit unul dintre cele mai bine pastrate secrete ale Europei: frumusetea naturala rapitoare a Rom�niei si oportunitatile sale de afaceri foarte lucrative si aparent nelimitate. Toate acestea contrasteaza flagrant cu saracia de cosmar din timpul lui Ceausescu.
ďż˝nsa, ďż˝n cel putin unul dintre sectoarele dezvoltarii Romďż˝niei exista motive de teama. Stralucitul carturar nascut ďż˝n Romďż˝nia Michael Shafir a caracterizat cďż˝ndva abordarea romďż˝neasca de durata a Holocaustului drept „negationism selectiv“ - ceva mult mai periculos decďż˝t negarea ďż˝n sine a Holocaustului. „Argumentul romďż˝nilor este cam de genul: Nu a existat Holocaust ďż˝n Romďż˝nia; daca au fost ucisi evrei, atunci au fost foarte putini, iar romďż˝nii nu sďż˝nt ďż˝n mod sigur de vina; iar daca romďż˝nii au ucis evrei, atunci a fost ca o reactie la faradelegile evreilor“, apreciaza Weinbaum.
ďż˝n urma cu patru ani, ďż˝n mare parte ca rezultat al protestelor internationale provocate de unele remarci ale fostului presedinte Ion Iliescu (ca nu a existat Holocaust ďż˝n Romďż˝nia, ca evreii exagereaza pierderile si ca, dorind sa obtina restituirea proprietatilor, ďż˝ncearca sa-i „jupuiasca“ pe romďż˝ni) a fost ďż˝nfiintata o comisie care sa studieze eventuala culpabilitate a Romďż˝niei ďż˝n privinta Holocaustului. Rezultatele anchetei comisiei au fost publicate
�ntr-un raport care a demostrat clar ca regimul pro-german al lui Antonescu a fost direct responsabil pentru moartea a circa 280.000 - 380.000 de evrei �n Rom�nia si parti ale Ucrainei sovietice ocupate de rom�ni. Cu alte cuvinte, �n Rom�nia au murit mai multi evrei dec�t �n orice alta tara, cu exceptia Germaniei si Austriei. Dupa publicarea acestor rezultate, rom�nii au decis sa �ndrepte greselile din trecut, iar Holocaustul sa fie studiat �n scoli.
Au fost �nregistrate progrese. Unele scoli �i �nvata pe elevi despre soarta evreilor rom�ni; exista programe universitare �n studii iudaice; profesori rom�ni participa la cursuri la Yad Vashem; casa lui Elie Wiesel este protejata, iar un muzeu al Holocaustului a fost �nfiintat �ntr-o sinagoga dintr-un mic orasel din nordul Transilvaniei.
Cu toate acestea, pentru ca sa vezi schimbari adevarate, trebuie sa cauti foarte atent. Aceasta sugereaza ca mai s�nt multe de facut, afirma Weinbaum. El da c�teva exemple, printre care faptul ca la Muzeul Militar din Bucuresti nu exista nici un indiciu ca unitati ale fortelor armate rom�ne au fost responsabile pentru acte de genocid �mpotriva evreilor. De asemenea, el mentioneaza ca muzeul de istorie dintr-un important oras din nordul Transilvaniei nu acorda nici o atentie faptului ca �n 1944, sub ocupatie ungara, �ntreaga populatie evreiasca a fost deportata la Auschwitz, lucru cu at�t mai curios cu c�t nu rom�nii au fost responsabili de aceste fapte, ci ungurii.
FOTO: Memorialul Holocaustului de la Berlin