Stagiunea muzical� pietrean� a Filarmonicii de Stat „Mihail Jora“ din Bac�u a debutat cu dreptul
Vineri seara, �n sala Teatrului Tineretului din Piatra Neam� au r�sunat primele acorduri ale concertului inaugural al stagiunii muzicale ini�iat� de Centrul pentru Cultur� �i Arte „Carmen Saeculare“ Neam� �i sus�inut� financiar de Consiliul Jude�ean Neam�, Consiliul local �i Prim�ria Piatra Neam�.
Sub bagheta dirijorului bulgar Stanislav Ushev, cu concursul pianistei Ilinca Dumitrescu �i a fagotistului Vasile Macovei, Filarmonica de Stat „Mihail Jora“ din Bac�u a oferit publicului pietrean un program �ntemeiat pe rafinamentul vene�ian preclasic al lui Antonio Vivaldi, prin Concertul �n mi minor pentru fagot �i orchestr�, c�t �i pe sonorit��ile particularizate a doi dintre cei mai importan�i reprezentan�i ai �colilor muzicale na�ionale romantice: Edvard Grieg - Concertul �n la minor pentru pian �i orchestr�, op.16 �i Antonin Dvorak - Simfonia a VIII-a, op. 88.
V�dit mul�umit �i totodat� emo�ionat de atmosfera creat� de c�tre primul concert, dirijorul Ovidiu B�lan, directorul Filarmonicii de Stat „Mihail Jora“ din Bac�u, a �inut s� sublinieze:
„Aceast� stagiune pietrean� a �nceput bine, cu sala arhiplin�, am fost primi�i foarte frumos �i s� sper�m c� nu ne vom opri aici. N�d�jduim c� fiecare concert va fi un eveniment �n aceast� stagiune. Noi, �n orice caz, vom �ncerca s� venim bine preg�ti�i, s� aducem colaboratorii pe care i-am anun�at �i cu programe, de asemenea, interesante“.
Continuator al unei tradi�ii solide, �ntemeiate de muzicieni precum Adrian Willaert, Cipriano da Rore, Gioseffo Zarlino, Andrea �i Giovanni Gabrieli, Claudio Monteverdi sau Giovanni Legrenzi, Preotul ro�u, cum era �ndeob�te cunoscut Vivaldi, a conturat liniile directoare ale genului concertant �ntr-o epoc� �n care lupta dintre monodie �i polifonie era �nc� acerb�. Dintre cele cinci sute cincizeci �i patru de lucr�ri vivaldiene cunoscute, patru sute cincizeci �i �ase s�nt concerte pentru solist sau ansamblu instrumental, dou�zeci �i trei s�nt sinfonii �i �aptezeci �i cinci sonate.
Pentru fagot, a scris nu mai pu�in de treizeci �i opt de concerte, majoritatea fiind interpretate �n prim� audi�ie de c�tre cei doi mae�tri ai acestui instrument din acele vremuri: Alessandro �i Antonio Besozzi.
Solistul concertului �n mi minor de Antonio Vivaldi, Vasile Macovei este, ne�ndoios, un instrumentist de clas�. Din p�cate, rela�ia sa cu ansamblul instrumental de coarde al filarmonicii b�c�uane s-a dovedit a fi, �n acest concert, precar�. Nesus�inut de fermitatea gesticii dirijorale �i acompaniat de un compartiment orchestral care a v�dit numeroase sl�biciuni �n �nsu�irea �i, mai ales, aprofundarea partiturii, solistul a avut de rezolvat suficiente probleme de corelare. Scris destul de ciudat �i, cum ar zice rom�nul, destul de „par�iv“, concertul presupune o atent� rela�ie intercompartimental�. Obstinatele duo-uri cu violoncelul prim de-a lungul celor trei p�r�i - de altfel extrem de originale �i interesante - impunea o urm�rire atent� a travaliului solistic de c�tre bas �i nu numai num�rarea timpilor m�surii �i a accentelor sesizate, deseori, cu �nt�rziere. A surprins nepl�cut din aceast� pricin�, eforturile corel�rii ritmice �i, nu de pu�ine ori, intervalice, �n desf�urarea tematic�.
Compus �n vara anului 1868 �n Danemarca, c�ntat �n prim� audi�ie �n anul 1870, Concertul pentru pian �n la minor, op. 16 a fost propus �n 1879 �n sala Gewandhaus din Leipzig de �nsu�i Grieg. �n Rom�nia a fost c�ntat la 23 februarie 1897, iar cea mai bun� interpretare se pare c� i-a apar�inut lui Dinu Lipatti.
Considerat a fi „unul din cele mai bune concerte moderne de pian“ (James Kwast), concertul op.16 r�m�ne �i ast�zi o demonstra�ie de accesibilitate creat� pe baza unei perfecte �inute artistice. Influen�a exercitat� de Concertul �n la minor de Robert Schumann, ca �i cele sugerate de Chopin �i Liszt, sesizate de mul�i exege�i, nu este deloc �nt�mpl�toare, Grieg exers�nd o anumit� analogie a mijloacelor de expresie cu mae�trii romantici, f�r� a c�dea �ns� �n epigonism. Nemul�umit de orchestra�ia care ori era prea palid�, ori estompa discursul solistic, Grieg a revenit de mai multe ori asupra acompaniamentului pe care l-a propus �n forma final� cu o lun� �nainte de moarte.
Ilinca Dumitrescu reprezint� una dintre probit��ile interpretative �n materie romantic�. Dar, �n ciuda elocventelor pasaje impregnate de un lasciv romantism melodic, Concertul �n la minor de Grieg este o expresie a elocin�ei virile. Acestei st�ri de fapt nu i-a putut r�spunde, �n primul r�nd, instrumentul, v�duvit, din p�cate, de sonoritatea care s-ar fi cuvenit a fi pregnant�, mai cu seam� �n incisivitatea p�r�ii �nt�i. Dar, experien�a, probitatea �i cultura muzical� a protagonistei a rezolvat fericit incapacitatea sonor� a instrumentului �i, descoperindu-i rapid limitele expresive, a condensat cu incredibil� acurate�e dinamica partiturii, oferindu-i �n schimb acea not� de lirism feminin, expresiv� �i persuasiv�.
Antonin Dvorak, reprezentant de frunte al �colii na�ionale muzicale cehe a publicat numai cinci simfonii din cele nou� pe care le-a z�mislit �i din aceast� cauz� numerotarea cunoscut� nu este cronologic�. Astfel, simfoniile I, II, III �i IV au fost compuse, cu aproxima�ie, �ntre anii 1880 �i 1890. Simfonia a V-a, celebra „Din lumea nou�“ (Z Noveho sveta) este rezultatul stagiului la Conservatorul na�ional din New York, �nceput �n 1892. Simfonia a IV-a (considerat� pe drept cuv�nt a VIII-a), a fost compus� �n 1889 �i reconstituie pe alocuri atmosfera Dansurilor slave din cele dou� cicluri de c�te opt lucr�ri dat�nd din 1878 �i, respectiv, 1886.
Evident, �n cadrul unei desf�ur�ri simfonice, aten�ia este �ndreptat� c�tre �eful de orchestr�. Stanislav Ushev s-a dovedit a fi un dirijor precis, exact �i eficient - uneori - f�r� a avea cea mai mic� ambi�ie de a-�i sublinia pregnan�a. Adept al stilului liniar �i concis, Stanislav Ushev a condus cu o gestic� parcimonioas�, discret� dar elegant�, care e valabil� doar �n cazul unor instrumenti�ti con�tiincio�i. Iar membrii orchestrei Filarmonicii „Mihail Jora“ din Bac�u s�nt. S-a v�zut �i, mai ales, s-a auzit asta de-a lungul �ntregului program propus, dar, mai cu seam�, �n ampla desf�urare sonor� a simfoniei lui Dvorak.
Cert este c� acest prim concert din cadrul stagiunii muzicale pietrene a fost un succes care trebuie �i merit� a fi continuat.
|