Depresii si schizofrenii, pretul strainatatii

• „cine crede ca oamenii plecati sa munceasca ďż˝n alte state sďż˝nt romďż˝ni fericiti, se ďż˝nseala“, sďż˝nt de parere medicii • multe femei fac depresii, iar barbatii devin schizofrenici, departe de casa • nici vietile cuplurilor despartite pentru a pleca la munca nu sďż˝nt usoare •

Romascanii si, ďż˝n special, femeile care se ďż˝ntorc din strainatate cu afectiuni psihice grave nu mai reprezinta de mult o noutate pentru medicii specialisti din cadrul Sectiei psihiatrie, care au definit, ďż˝n noul, „sezon“, problemele psihice ale acestora drept „sindromul stramutarii“. Chiar daca exodul locuitorilor urbei musatine ďż˝n statele Comunitatii Europene a debutat ďż˝n masa cu peste 15 ani ďż˝n urma, numarul cazurilor de depresii cu debut ďż˝n strainatate este ďż˝n crestere, de la an la an. Doctor Ionel Tubucanu, medicul sef al Sectiei psihiatrie din cadrul Spitalului Municipal de Urgenta Roman a declarat ca, ďż˝n ultimele doua luni, odata cu ďż˝ntoarcerea „stranierilor“ acasa, au fost ďż˝nregistrate circa zece noi astfel de cazuri de pacienti cu tulburari psihice cauzate de dorul de cei dragi. De la sindromul de suprasolicitare, considerat o tulburare psihica mai usoara, romascanii s-au ales cu forme grave de depresii si chiar schizofrenii. Asta, pe lďż˝nga cďż˝stigurile care, ďż˝n opinia celor ramasi acasa, ďż˝i motiveaza sa lucreze ďż˝n strainatate, fara ďż˝nsa ca sa ia ďż˝n calcul cam ce suporta un romascan plecat pe meleaguri straine. „Am remarcat o crestere fata de anul trecut a ďż˝mbolnavirilor psihice care au debutat ďż˝n strainatate. Cine crede ca romascanii plecati sa munceasca ďż˝n Italia, ďż˝n Spania si ďż˝n alte state sďż˝nt romďż˝ni fericiti, se ďż˝nseala. ďż˝n realitate, cei plecati sďż˝nt oameni tristi, coplesiti de dorul de casa si cu grija la ziua de mďż˝ine. Apar tot felul de probleme, pe care un «stranier» si le pune zi de zi. Cďż˝t va mai putea sta, ce-i ofera ziua de mďż˝ine, ce-l asteapta cďż˝nd se va ďż˝ntoarce ďż˝n tara, daca ďż˝si va mai gasi un loc de munca, sau ce pensie ďż˝i va oferi statul romďż˝n, ďż˝n conditiile ďż˝n care perioada cďż˝t a muncit ďż˝n strainatate nu ďż˝i asigura o vechimea necesara care sa-i permita cresterea punctului de pensie“, a declarat medicul Ionel Tubucanu. Acesta a mai mentionat ca un alt aspect caracteristic al celor care se ďż˝ntorc de peste hotare, comportamentul „italian“ nu trebuie blamat, ďż˝ntrucďż˝t vine dintr-o dorinta a persoanei respective sa arate ca a ďż˝nvatat lucruri noi. „Dupa un an de munca, acestia se ďż˝ntorc acasa avďż˝nd satisfactia ca au realizat ceva pentru cei dragi, ďż˝ncercďż˝nd sa arate deprinderile pe care le-au capatat acolo. ďż˝n urma cu doi ani, am fost ďż˝n Italia ďż˝ntr-un schimb de experienta si am remarcat cďż˝t de chinuiti erau romďż˝nii. Sďż˝mbata seara, cďż˝nd noi ieseam la plimbare, acestia abia se ďż˝ntorceau de la munca, avďż˝nd putin timp la dispozitie sa se autogospodareasca si prea putin pentru odihna. Gďż˝nditi-va ca acesti romascani sďż˝nt departe de familie, ďż˝ntďż˝mpinďż˝nd adeseori conditii aproape inumane de munca si de locuit. Or, ďż˝n astfel de conditii, se produc decompensarile psihice si de aici ďż˝ncepe calvarul“, a declarat doctor Ionel Tubucanu.

Adevarate drame

Psihiatrul romascan a mai precizat ca, de regula, femeile sďż˝nt predispuse la depresii si barbatii la schizofrenii, cu debutul ďż˝n strainatate. „Am avut cďż˝teva cazuri de alienatie clara cauzata de conditiile grele pe care romascanii le-au suportat, cďż˝nd erau nevoiti sa doarma ďż˝n boscheti si chiar ďż˝n paduri. Erau oameni marginalizati de restul romďż˝nilor, pentru ca manifestau deja simptomele bolilor psihice grave. Nimeni nu voia sa aiba de a face cu dďż˝nsii. Am avut un pacient care prezenta un tablou zgomotos, pe fondul unei schizofrenii instalate ďż˝n Italia. Acesta avea halucinatii, izbucniri necontrolate si, oricďż˝t ar fi ďż˝ncercat sa se stapďż˝neasca, nu reusea“, a mai afirmat seful Sectiei psihiatrie. De mentionat ca, ďż˝n prezent, exista persoane cu forme mai usoare de afectiuni psihice, cu care se pot reďż˝ntoarce la munca ďż˝n Italia, respectďż˝nd medicatia prescrisa la Roman. Unii medici au inclusiv cazuri de oameni care muncesc ďż˝n Irlanda sau ďż˝n Italia cu care discuta telefonic, coordonďż˝ndu-le medicatia. Fie ca familiile le trimit retete de acasa, fie suferinzii apeleaza la psihiatri straini, medicatia pentru bolnavul psihic este aceeasi peste tot. „Acesti oameni muncesc ďż˝n continuare, s-au integrat absolut normal ďż˝n comunitatea respectiva. Pe de alta parte, de regula, barbatii ramasi acasa sa ďż˝ngrijeasca de familie sa se ocupe de cresterea copiilor cad usor ďż˝n patima alcoolului. Asta pentru ca fac cu greu fata ďż˝ntretinerii familiei, chiar si cu banii trimisi de sotii. Nu componenta financiara ďż˝i duce pe calea bauturii, ci singuratatea. Am avut un caz ďż˝n care un barbat a carui famile era plecata la munca ďż˝n strainatate a fost salvat ďż˝n ultima clipa din streang. Nici divorturile nu ocolesc cuplurile separate, mai ales ďż˝n cazul femeilor victime ale violentei conjugale. As numi tot acest cortegiu de probleme psihice, sindromul «stramutarii». De la o depresie psihica reactiva, se poate ajunge la o depresie majora, cu perioada ďż˝ndelungata de vindecare“, a mentionat doctor Ionel Tubucanu.