„S�nt t�n�r, doamn�!“
Ultima �nt�lnire cu Florian Pittis
Si nu exagera deloc. A tr�it o perpetu� tinerete. Nepotolit� nici de miasmele lumii acesteia si nici de povara timpului n�p�dit asupr�-i.
Cu Florian Pittis am vorbit pentru ultima oar� pe 5 noiembrie 2004. Venise �mpreun� cu bunul s�u prieten, Ducu Bertzi, cu Marius Batu si Mihai Nenit�, la lansarea pietrean� a „C�ntecelor din Maramures“. Si dup� �nt�lnirea de la Biblioteca Judetean� „G.T. Kirileanu“, �n sala de spectacole a Teatrului Tineretului a fost partenerul acestora �n spectacolul „Noi si prietenii nostri“. C�nd l-am v�zut mi s-a f�cut dor de anii aceia, de sala Teatrului Bulandra, de „Ciresica“, de studentii de la teatru, de atmosfera Bucurestilor anilor ‘70.
Era, sau mi s-a p�rut mie, la fel de t�n�r, detinea aceeasi verv� a elocintei, avea aceleasi plete pe care le-a purtat ca pe o perpetu� sfidare a ordinii de fapt. Cu toate c� spiritul s�u civic era ireprosabil. Mi-aduc aminte cu c�t haz povestea istoria esecurilor la admiterea la I.A.T.C., datorate graseierii native si copioase. Cu care a luptat si pe care a �nvins-o, asa cum a luptat cu viata. Asa cum a luptat cu moartea.
L-am �ntrebat atunci, printre altele, cum putem actiona �mpotriva spiritului mediocru si de cel mai cras prost gust din muzica de ast�zi.
„Este vorba de o schimbare fundamental� de optic�. Trebuie s� fii constient de calitatea ta de contribuabil. Este esential. Pentru c� dac� esti contribuabil, �n momentul acela vei �ntelege perfect ce �nseamn� votul t�u, cum d�deam exemplu acolo, inclusiv votul pentru alegerea comitetului de bloc. Deci, si acolo se �nt�mpl� acelasi lucru: eu pl�tesc �ntretinerea, dar nu m� duc la alegerea comitetului de bloc, a presedintelui sau a administratorului. Si pe urm� ne pl�ngem c� �la n-a f�cut nimic. Cu ce ne-am implicat noi? Arma noastr� principal� este votul. Aici este problema noastr�. Aici este singurul ajutor pe care-l putem da. Responsabilitatea nostr� de a lua parte sau de a nu lua parte la asemenea bombardament mediatic idiot de pe posturile centrale de televiziune. Eu refuz s� m� duc la asa ceva... nu refuz s� m� duc la televiziunile din judete, locale, pentru c� aici am �nt�lnit - si m� refer la cei cu care am stat de vorb� - oameni mult mai bine preg�titi si mai dornici de a face bine acestei t�ri, dec�t acei pseudoziaristi sau patronii lor de la televiziunile centrale, at�t de spectaculoase. P�rerea mea sincer�.“
Simt nevoia s�-l completez: „Si apoi, �n spirit enescian, artistul trebuie s�-si fac� datoria cu armele sale.“
„Evident“ �mi r�spunde, si m� bucur c� �mi d� dreptate. De aceea s�nt ispitit s�-l conduc c�tre o concluzie: „Iar dac� vom avea artisti si oameni de cultur� de valoare...“
Concluzioneaz� ferm: „Vom avea si politicieni de valoare.“
Un artist care, dincolo de vocatia h�r�zit� de muze, a c�utat-o - asa cum a m�rturisit �n nenum�rate r�nduri - pe aceea de om. Si, din nou, a reusit. Asa cum a reusit, s�nt sigur, s� fie aproape de Dumnezeu.
|