Schimbarea la Fat� si legendele Ceahl�ului
Stim putine lucruri despre cultul solar din perioada bronzului si respectiv din perioada de �nceput a fierului �n lumea trac�. Se mai afirm� c� Apollo se n�scuse prin aceste spatii ale str�mosilor nostri geto-daci, ca Sf�ntul Soare, iar prin corolar t�ranii numesc Luna: Sf�nta Lun�. Pe Valea Bistritei se spune c� „Luna este sora Soarelui, si el a vrut s� o ia de sotie, dar ea nu l-a vrut, c�ci este p�cat s� ia frate pe sor�”. �ntocmai ca �n antichitate, unde Apollo, zeul solar, era frate geam�n cu Artemisa, zeita lunar�. Nedeia de pe Ceahl�u are cea mai apropiat� semnificatie fat� de definitiile date azi de c�tre unii cercet�tori, dintre care i-am aminti aici doar pe Romulus Vulc�nescu si Victor Kernbach: „Nedeile erau adun�ri rituale ale unor grupuri de ciobani (dar nu numai) care urcau, �ntr-o anumit� zi, pe un plai de munte, pentru a schimba informatii sau sfaturi si a serba solemn, �mpreun�, un eveniment din calendarul naturii...“, iar Vulc�nescu adaug� c� nedeile ar simboliza „urc�ri pe munte pentru contact direct cu Cerul, precum si oficierea de rug�ciuni“. Traditia arat� c� monahii de pe Ceahl�u oficiau �mpreun�, o singur� dat� pe an, marea slujb� a aghiazmei, ca un suport spiritual al nedeii. �n plus, este evident suportul isihast: de „schimbare la fat�“ a schimnicilor, ca o trimitere la �ndumnezeirea lor �ntru p�timire si apropiere fat� de Cel de Sus. �n ceea ce priveste ancorarea S�rb�torii Muntelui �n paleofolclor, �ndoielile nu-si mai au rostul. Adunarea de cu noapte a multimii pe platoul dominant �n asteptarea R�s�ritului (a lui Sol Invictus), deci ruga �n comun pentru adorarea m�retului astru, aprinderea focurilor (de Purificare), pr�znuirea cinei (�ntocmai unui adev�rat Simpozion) si salutul entuziast adresat direct Sf�ntului Soare la �nf�tisarea lui oamenilor care �l z�resc, primii, deasupra �ntunecatelor neguri -, f�r� a mai pune la socoteal� mesele ritualice (�ntru astepterea fenomenului astronomic, ca si de desp�rtenie), ne dau m�sura substratului de factur� p�g�n� preluat de crestinism prin simplu sincretism: deci ca un proces de asimilare a credintelor printr-o suprapunere.
Odinioar�, pe vremuri, atunci c�nd la ora patru si jum�tate, c�tre acea izbucnire a Soarelui (pe vremea aceea nu exista asa-zisul orar de var�) participam emotionati la S�rb�toarea Muntelui -, se poate spune cu certitudine c� ne solidarizam �mpreun�, ne cuminecam laolalt� prin tain�, �ntocmai ca pe vremuri str�mosii nostri geto-daci care probabil avuseser� �nainte cu milenii aceleasi tr�iri.
N.B.: �n multe legende din Rom�nia g�sim descrise v�rfuri si platouri din Muntii Carpati socotite a fi sfinte, unde de veacuri se desf�soar� serb�ri populare si drumetii montane. �n categoria muntilor sfinti din Dacia se �ncadreaz�: Omul, Caraimanul, Cozia, G�ina, Ceahl�ul, Par�ngul s.a., de unde putem deduce c� �n Dacia existau mai multe altare de tip Kogaion.
|