Ap�, paie si... b�taie
• �n vreme ce o vac� �n comuna Boghicea se vine cu 2-300 de lei, o masin� de f�n adus� de pe Valea Muntelui cost� de cinci ori mai mult • desi exist� suprafete foarte mari de pe care oamenii din zona Roman ar putea cosi, lipsa mijloacelor de transport nu le permite s� aduc� nutreturi acas� • autorit�tile judetene nu au nici o p�rghie ca s� �i ajute pe oameni s� nu pl�teasc� transportul • Dumnezeu d�, dar nu bag� si �n traist�! Cam asa s-ar putea spune despre faptul c� sute de hectare de p�suni din comunele de pe Valea Muntelui r�m�n necosite, �n vreme ce, �n zona Roman, greu lovit� de secet�, ieslele r�m�n goale si animalele fl�m�nde. Cum seceta din aceast� var� nu face dec�t s� chinuite sute de capete de vaci si oi ale gospodarilor �n Boghicea, St�nita, Valea Ursului si alte comune din apropiere, autorit�tile judetene s-au g�ndit acum o lun� s� lanseze „un parteneriat“, �n cadrul c�ruia oamenii interesati s� �si procure f�n s� mearg� pe Valea Muntelui, unde pot cosi, si s�-si aduc� nutreturile acas� f�r� a pl�ti vreun leu celor care le pun p�sunile la dispozitie.
Da’ muieti �s posmagii? Ideea este generoas�, doar c� e greu de pus �n practic�, dac� nu cumva imposibil. Pe de o parte, nu toti oamenii au fost �nstiintati despre posibilitatea de a merge la munte pentru a cosi, iar pe de alta, at�rn� greu �n balant� pretul substantial pe care ar trebui s�-l pl�teasc� pentru a aduce f�nul acas�. �n comuna Boghicea, de exemplu, localnicii mai nu au avut ce cosi. N-a plouat si nutret nu s-a f�cut. �ngroziti c� le-ar putea muri animalele �n b�t�tur�, oamenii au �nceput s� le v�nd� pe mai nimic. Cu o sut� de euro, cresc�torii dezleag� vaca de la iesle si o dau celor care caut� astfel de chilipiruri. Si nu doar aici stau lucrurile asa. Se v�nd animale la acelasi pret si �n comunele �nvecinate. Preotii fac slujbe pentru ploaie, iar dac� s-a �nt�mplat si a plouat zilele acestea, credinciosii �i multumesc lui Dumnezeu pentru darul primit. Doar c� mare lucru �n acest an nu se mai poate salva. „S-a cosit foarte putin �n aceast� var� la noi. Si au dat oamenii cu coasa peste tot pe unde s-a putut. Dar chiar si asa, s�tenii n-au venit s� ne spun� c� ar vrea s� mearg� �n alte zone s� coseasc�. Ne-au cerut niste primari din Iasi s�-i ajut�m pe oamenii afectati de secet�, ca si cum noi am sta mai bine... Eu nu cred c� oamenii nostri ar vrea s� mearg� pe Valea Muntelui s� coseasc�. Poate, dac� muntenii le-ar da f�nul gata cosit, s-ar prinde. Si le-ar conveni si mai mult dac� Prim�ria le-ar aduce f�nul acas�“, a spus viceprimarul comunei Boghicea, Vicu M�rt. Dac� domnul viceprimar s-ar fi ostenit s� �ntrebe, poate afla ceva de la nec�jitii lui electori.
Nici lumea din St�nita nu s-a �ngr�m�dit s� mearg� la cosit pe Valea Muntelui. Dreptu-i, c� nici autorit�tile locale nu s-au obosit s� le spun� despre aceast� posibilitate de a se aproviziona cu nutreturi. „Nu i-am �ntrebat pe oameni dac� vor s� mearg� la munte ca s� coseasc�, dar �i cost� foarte mult transportul f�nului si atunci nu le convine. Mai avantajos le este s� cumpere nutreturi direct din sat, aduse de cei care vin prin zon�. Cred c� oamenii vor vinde animalele, ori le vor t�ia, dec�t s� se complice cu cositul. S�nt oameni b�tr�ni �n comun�, care nu se pot hazarda la asa ceva. Si apoi, o masin� care s� aduc� dou�, trei tone de f�n cost� 15 milioane de lei. Gospodarii dau vaca din sur� cu trei, cinci milioane. P�i dai cinci vaci ca s� aduci o masin� de f�n?! Nu-i o solutie economic�“, a declarat Bebi Laurentiu Todireanu, primarul comunei St�nita.
Pe Valea Muntelui, p�sunile stau necosite ani la r�nd �n contrast cu usc�ciunea si coastele de deal goale din sudul judetului stau p�sunile �ntinse pe sute de hectare de pe Valea Muntelui. Plecarea tinerilor din sate a f�cut ca dealurile s� r�m�n� necosite ani la r�nd, asa c� proprietarii lor ar fi extrem de multumiti dac� vine cineva s� le coseasc� si s� ia f�nul f�r� nici o pretentie. „La noi s�nt circa 300 de hectare de f�nete pe care n-are cine le cosi. Din p�cate, nu a venit nimeni s� se intereseze de f�n. A trecut un om din Vaslui prin comun�, s-a uitat si a plecat. N-a mai venit nici s� coseasc�, nici s� ne dea vreun r�spuns. Asa, pentru discutii, m-au contactat niste primari din Vaslui si Iasi, dar nimic mai mult. O problem� �n toat� treaba asta e cositul f�nului, uscatul si adusul lui la drum. Si oamenii s�nt prea s�raci ca s� �si permit� s� pl�teasc� multe milioane ca s� �l transporte. La noi nu s�nt oameni �n putere, ca s� coseasc�. Tineretul a plecat �n str�in�tate si au r�mas doar b�tr�nii. Ei nu pot munci si de aceea ar vrea s� vin� cineva s� coseasc�, f�r� s� aib� pretentii financiare“, a declarat Gavril Lupu, primarul comunei Hangu.
La Pipirig, detin�torii de terenuri au asteptat ei o vreme s� apar� cositorii pe terenurile lor, dup� care, dac� au v�zut c� au asteptat �n zadar, au �nceput s� bage vacile la p�scut. „A venit lumea la Prim�rie si ne-a spus c� are loc unde se poate cosi. Dar nu e nimeni interesat de f�n, pentru c� n-au ap�rut solicit�ri. Acum pasc vacile iarba respectiv�“, a spus viceprimarul Victor B�boi.
Vasile Sendrea, subprefectul de Neamt, a declarat c� autorit�tile judetene nu au puterea de a rezolva problema transportului f�nului c�tre gospod�riile celor din comunele afectate de secet�. „Totul e pe bani. Se asigur� transport gratuit pentru apa menajer� si potabil� care se distribuie �n respectivele comune dar, mai mult de at�t, nu putem face. Si aceste drumuri se suport� din bugetul Inspectoratului pentru Situatii de Urgent�, care �n scurt timp se va lichida. �mi pare r�u pentru respectivii cet�teni, dar e o chestiune privat�. Si-apoi eu cred c� aceia care au o vac�, dou�, se descurc� ei cu nutreturile lor. Iar cei care au ferme de oi sau vaci, pot g�si bani s� pl�teasc� o masin�“, a spus subprefectul Sendrea.
Printre comunele care s-au oferit s� le pun� la dispozitia cresc�torilor de animale p�sune pentru a cosi se num�r� Hangu, D�muc, Pipirig, Grinties si Ceahl�u. Stiti ce e ciudat? C� n-am v�zut nic�ieri doi-trei primari s� se ia de m�n� si s� �ncerce s� g�seasc� o solutie comun� sau ajutor comun. �n fond, de ce ar face-o? Dac� nici m�car nu s-au g�ndit s� le spun� oamenilor c� s-ar putea...
|