SERIA KILLER

Un accident mortal la sase zile

�n Rom�nia, riscul de a muri �n accidente de circulatie este de peste 14 ori mai mare dec�t �n statele Uniunii Europene. Raportul Societ�tii Academice din Rom�nia (SAR), dat publicit�tii zilele trecute, arat� un lucru �ngrijor�tor, si anume c� pe soselele Rom�niei, unul din trei accidente este mortal. �n comparatie cu Uniunea European�, unde se �nregistreaz� un deces la 40 de evenimente rutiere cu victime, situatia de la noi este �ngrijor�toare. �n clasamentul �ntocmit de SAR, Rom�nia este urmat� de Rusia, cu o medie de un deces la sase accidente, si Ucraina, cu un raport de un deces la sapte evenimente rutiere. �n partea cealalt� a clasamentului se reg�sesc t�ri ca Austria (un mort la 53 de accidente) si Germania (un deces la 63 de accidente). Cel mai bine st� Marea Britanie, unde se �nregistreaz� doar un deces la 93 de accidente rutiere cu victime.
�n primul semestru al acestui an, �n judetul Neamt au murit 30 de persoane �n evenimente rutiere. De fapt, cele 63 de accidente grave de circulatie s-au soldat cu r�nirea a 37 de persoane r�nite grav si 30 de decese. Comparativ cu anul trecut, situatia s-a �nr�ut�tit, iar acest lucru este demonstrat de cifre. Astfel, �n primele sase luni ale anului 2006, s-au �nregistrat 48 de evenimente rutiere grave care au dus la decesul a 26 de persoane si r�nirea grav� a altor 28 de persoane. Conform statisticilor �ntocmite la nivelul Politiei Neamt, cele mai multe victime ale accidentelor provin din r�ndul pietonilor, cauza fiind traversarea neregulamentar� a str�zii. Alte cauze s�nt neatentia �n conducere, viteza excesiv� etc.
Politistii nemteni nu par a fi de acord cu statistica SAR, afirm�nd c� raportul de un mort la trei accidente a fost calculat gresit. Si asta pentru c� �n calcul nu au fost luate �n considerare si accidentele usoare care s-au soldat cu persoane r�nite usor.
Drumuri la standarde �nalte, un vis
Pe de altďż˝ parte, politistii cred cďż˝ principala cauzďż˝ a cresterii numďż˝rului de evenimente rutiere o reprezintďż˝ infrastructura care lasďż˝ de dorit. „Se stie cďż˝ drumurile nationale din Romďż˝nia sďż˝nt unele dintre cele mai periculoase din Europa. ďż˝n Neamt, majoritatea soselelelor sďż˝nt incluse ďż˝n categoria drumuri nationale. Avem un singur drum european care tranziteazďż˝ judetul si nici un kilometru de autostradďż˝. Drumurile proaste si numďż˝rul tot mai mare de autovehicule duc automat la cresterea accidentelor rutiere“, ne-a declarat un ofiter nemtean care a dorit sďż˝-si pďż˝streze anonimatul. ďż˝ntr-adevďż˝r, se poate spune cďż˝ numďż˝rul autovehiculelor ďż˝nmatriculate ďż˝n judetul Neamt a crescut simtitor, ďż˝n acest moment ďż˝n evidentele Politiei Neamt existďż˝nd peste 75.000 de autovehicule.
ďż˝n raportul SAR se spune clar cďż˝ ceea ce ar trebui analizat este modul ďż˝n care infrastructura de transport poate sďż˝ ofere transport ďż˝n conditii de sigurantďż˝. „De vinďż˝ nu este numai comportamentul iresponsabil al soferilor, cum se comenteazďż˝ adesea superficial, ci si existenta unor zone periculoase, traversarea satelor liniare sau oraselor fďż˝rďż˝ a se lua mďż˝suri adecvate de reducere a riscurilor de accidente, ca si traficul local lent care se ďż˝ngrďż˝mďż˝deste pe drumul national ďż˝n lipsa unei alternative“, se aratďż˝ ďż˝n analiza fďż˝cutďż˝ de SAR.
La capitoul infrastructur� se poate spune c� va mai curge mult� ap� pe Bistrita p�n� c�nd vom avea drumuri la nivel european. Ce-i drept, lucrurile �ncep s� se miste, investitiile �n acest sector f�c�ndu-si aparitia �n ultimii ani.
Nu trebuie uitat, totusi, c� si inconstienta unor soferi contribuie din plin la aceste statistici negative. Se stie, iar controalele politistilor demonstreaz� clar acest lucru, c� s�nt foarte multi conduc�tori auto care nu dau doi bani pe regulile de circulatie. A circula cu viteze de peste 100 de kilometri, pe sectoare unde limita este de 50 km/h, nu �nseamn� dec�t inconstient�. Iar aceste lucruri se �nt�mpl� �n localit�ti unde circulatia este aglomerat�. Chiar dac� Politia Neamt are �n dotare un num�r destul de mare de aparate radar, acestea nu pot acoperi toate traseele. Zilnic, soselele importante ale judetului sau cele care tranziteaz� judetul, respectiv E 85, s�nt monitorizate de aparatele radar. Si, cu toate acestea, evenimente rutiere se �nregistreaz� �n continuare. Si nu din cauza infrastructurii, ci a nerespect�rii regulilor de circulatie.